1. Apoi, unul din cei sapte ingeri care tineau cele sapte potire a venit de a vorbit cu mine si mi-a zis: "Vino sa-ti arat judecata curvei celei mari, care sade pe ape mari.
2. Cu ea au curvit imparatii pamantului; si locuitorii pamantului s-au imbatat de vinul curviei ei!"
3. Si m-a dus, in Duhul, intr-un pustiu. Si am vazut o femeie sezand pe o fiara de culoare stacojie, plina cu nume de hula, si avea sapte capete si zece coarne.
4. Femeia aceasta era imbracata cu purpura si stacojiu; era impodobita cu aur, cu pietre scumpe si cu margaritare. Tinea in mana un potir de aur plin de spurcaciuni si de necuratiile curviei ei.
5. Pe frunte purta scris un nume, o taina: "Babilonul cel mare, mama curvelor si spurcaciunilor pamantului."
6. Si am vazut pe femeia aceasta, imbatata de sangele sfintilor si de sangele mucenicilor lui Isus. Cand am vazut-o, m-am mirat minune mare.
7. Si ingerul mi-a zis: "De ce te miri? Iti voi spune taina acestei femei si a fiarei care o poarta si care are cele sapte capete si cele zece coarne.
8. Fiara pe care ai vazut-o era, si nu mai este. Ea are sa se ridice din Adanc si are sa se duca la pierzare. Si locuitorii pamantului, ale caror nume n-au fost scrise de la intemeierea lumii in Cartea Vietii, se vor mira cand vor vedea ca fiara era, nu mai este, si va veni. -
9. Aici este mintea plina de intelepciune. - Cele sapte capete sunt sapte munti pe care sade femeia.
10. Sunt si sapte imparati: cinci au cazut, unul este, celalalt n-a venit inca, si cand va veni, el va ramane putina vreme.
11. Si fiara, care era, si nu mai este, ea insasi este al optulea imparat: este din numarul celor sapte, si merge la pierzare.
12. Cele zece coarne pe care le-ai vazut sunt zece imparati, care n-au primit inca imparatia, ci vor primi putere imparateasca timp de un ceas impreuna cu fiara.
13. Toti au acelasi gand si dau fiarei puterea si stapanirea lor.
14. Ei se vor razboi cu Mielul; dar Mielul ii va birui, pentru ca El este Domnul domnilor si Imparatul imparatilor. Si cei chemati, alesi si credinciosi, care sunt cu El, de asemenea, ii vor birui."
15. Apoi mi-a zis: "Apele pe care le-ai vazut, pe care sade curva, sunt noroade, gloate, neamuri si limbi.
16. Cele zece coarne pe care le-ai vazut si fiara vor uri pe curva, o vor pustii si o vor lasa goala. Carnea i-o vor manca si o vor arde cu foc.
17. Caci Dumnezeu le-a pus in inima sa-I aduca la indeplinire planul Lui: sa se invoiasca pe deplin si sa dea fiarei stapanirea lor imparateasca, pana se vor indeplini cuvintele lui Dumnezeu.
18. Si femeia pe care ai vazut-o este cetatea cea mare, care are stapanire peste imparatii pamantului."
duminică, 27 februarie 2011
sâmbătă, 26 februarie 2011
Apocalipsa capitolul 16
1. Si am auzit un glas tare care venea din Templu si care zicea celor sapte ingeri: "Duceti-va si varsati pe pamant cele sapte potire ale maniei lui Dumnezeu!"
2. Cel dintai s-a dus si a varsat potirul lui pe pamant. Si o rana rea si dureroasa a lovit pe oamenii care aveau semnul fiarei si care se inchinau icoanei ei.
3. Al doilea a varsat potirul lui in mare. Si marea s-a facut sange, ca sangele unui om mort. Si a murit orice faptura vie, chiar si tot ce era in mare.
4. Al treilea a varsat potirul lui in rauri si in izvoarele apelor. Si apele s-au facut sange.
5. Si am auzit pe ingerul apelor zicand: "Drept esti Tu, Doamne, care esti si care erai! Tu esti sfant, pentru ca ai judecat in felul acesta.
6. Fiindca acestia au varsat sangele sfintilor si al prorocilor, le-ai dat si Tu sa bea sange. Si sunt vrednici."
7. Si am auzit altarul zicand: "Da, Doamne Dumnezeule atotputernice, adevarate si drepte sunt judecatile Tale!"
8. Al patrulea a varsat potirul lui peste soare. Si soarelui i s-a dat sa dogoreasca pe oameni cu focul lui.
9. Si oamenii au fost dogoriti de o arsita mare si au hulit Numele Dumnezeului care are stapanire peste aceste urgii si nu s-au pocait ca sa-I dea slava.
10. Al cincilea a varsat potirul lui peste scaunul de domnie al fiarei. Si imparatia fiarei a fost acoperita de intuneric. Oamenii isi muscau limbile de durere.
11. Si au hulit pe Dumnezeul cerului, din pricina durerilor lor si din pricina ranilor lor rele, si nu s-au pocait de faptele lor.
12. Al saselea a varsat potirul lui peste raul cel mare, Eufrat. Si apa lui a secat, ca sa fie pregatita calea imparatilor care au sa vina din rasarit.
13. Apoi am vazut iesind din gura balaurului si din gura fiarei, si din gura prorocului mincinos trei duhuri necurate, care semanau cu niste broaste.
14. Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite si care se duc la imparatii pamantului intreg, ca sa-i stranga pentru razboiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic. -
15. "Iata, Eu vin ca un hot. Ferice de cel ce vegheaza si isi pazeste hainele, ca sa nu umble gol si sa i se vada rusinea!" -
16. Duhurile cele rele i-au strans in locul care pe evreieste se cheama Armaghedon.
17. Al saptelea a varsat potirul lui in vazduh. Si din Templu, din scaunul de domnie, a iesit un glas tare, care zicea: "S-a ispravit!"
18. Si au urmat fulgere, glasuri, tunete, si s-a facut un mare cutremur de pamant, asa de tare, cum, de cand este omul pe pamant, n-a fost un cutremur asa de mare.
19. Cetatea cea mare a fost impartita in trei parti, si cetatile neamurilor s-au prabusit. Si Dumnezeu Si-a adus aminte de Babilonul cel mare, ca sa-i dea potirul de vin al furiei maniei Lui.
20. Toate ostroavele au fugit, si muntii nu s-au mai gasit.
21. O grindina mare, ale carei boabe cantareau aproape un talant, a cazut din cer peste oameni. Si oamenii au hulit pe Dumnezeu, din pricina urgiei grindinei, pentru ca aceasta urgie era foarte mare.
2. Cel dintai s-a dus si a varsat potirul lui pe pamant. Si o rana rea si dureroasa a lovit pe oamenii care aveau semnul fiarei si care se inchinau icoanei ei.
3. Al doilea a varsat potirul lui in mare. Si marea s-a facut sange, ca sangele unui om mort. Si a murit orice faptura vie, chiar si tot ce era in mare.
4. Al treilea a varsat potirul lui in rauri si in izvoarele apelor. Si apele s-au facut sange.
5. Si am auzit pe ingerul apelor zicand: "Drept esti Tu, Doamne, care esti si care erai! Tu esti sfant, pentru ca ai judecat in felul acesta.
6. Fiindca acestia au varsat sangele sfintilor si al prorocilor, le-ai dat si Tu sa bea sange. Si sunt vrednici."
7. Si am auzit altarul zicand: "Da, Doamne Dumnezeule atotputernice, adevarate si drepte sunt judecatile Tale!"
8. Al patrulea a varsat potirul lui peste soare. Si soarelui i s-a dat sa dogoreasca pe oameni cu focul lui.
9. Si oamenii au fost dogoriti de o arsita mare si au hulit Numele Dumnezeului care are stapanire peste aceste urgii si nu s-au pocait ca sa-I dea slava.
10. Al cincilea a varsat potirul lui peste scaunul de domnie al fiarei. Si imparatia fiarei a fost acoperita de intuneric. Oamenii isi muscau limbile de durere.
11. Si au hulit pe Dumnezeul cerului, din pricina durerilor lor si din pricina ranilor lor rele, si nu s-au pocait de faptele lor.
12. Al saselea a varsat potirul lui peste raul cel mare, Eufrat. Si apa lui a secat, ca sa fie pregatita calea imparatilor care au sa vina din rasarit.
13. Apoi am vazut iesind din gura balaurului si din gura fiarei, si din gura prorocului mincinos trei duhuri necurate, care semanau cu niste broaste.
14. Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite si care se duc la imparatii pamantului intreg, ca sa-i stranga pentru razboiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic. -
15. "Iata, Eu vin ca un hot. Ferice de cel ce vegheaza si isi pazeste hainele, ca sa nu umble gol si sa i se vada rusinea!" -
16. Duhurile cele rele i-au strans in locul care pe evreieste se cheama Armaghedon.
17. Al saptelea a varsat potirul lui in vazduh. Si din Templu, din scaunul de domnie, a iesit un glas tare, care zicea: "S-a ispravit!"
18. Si au urmat fulgere, glasuri, tunete, si s-a facut un mare cutremur de pamant, asa de tare, cum, de cand este omul pe pamant, n-a fost un cutremur asa de mare.
19. Cetatea cea mare a fost impartita in trei parti, si cetatile neamurilor s-au prabusit. Si Dumnezeu Si-a adus aminte de Babilonul cel mare, ca sa-i dea potirul de vin al furiei maniei Lui.
20. Toate ostroavele au fugit, si muntii nu s-au mai gasit.
21. O grindina mare, ale carei boabe cantareau aproape un talant, a cazut din cer peste oameni. Si oamenii au hulit pe Dumnezeu, din pricina urgiei grindinei, pentru ca aceasta urgie era foarte mare.
Apocalipsa capitolul 15
1. Apoi am vazut in cer un alt semn mare si minunat: sapte ingeri care aveau sapte urgii, cele din urma, caci cu ele s-a ispravit mania lui Dumnezeu.
2. Si am vazut ca o mare de sticla amestecata cu foc; si pe marea de sticla, cu lautele lui Dumnezeu in mana, stateau biruitorii fiarei, ai icoanei ei si ai numarului numelui ei.
3. Ei cantau cantarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, si cantarea Mielului. Si ziceau: "Mari si minunate sunt lucrarile Tale, Doamne Dumnezeule atotputernice! Drepte si adevarate sunt caile Tale, Imparate al neamurilor!
4. Cine nu se va teme, Doamne, si cine nu va slavi Numele Tau? Caci numai Tu esti sfant, si toate neamurile vor veni si se vor inchina inaintea Ta, pentru ca judecatile Tale au fost aratate!"
5. Dupa aceea, am vazut deschizandu-se in cer Templul cortului marturiei.
6. Si din Templu au iesit cei sapte ingeri care tineau cele sapte urgii. Erau imbracati in in curat, stralucitor si erau incinsi imprejurul pieptului cu braie de aur.
7. Si una din cele patru fapturi vii a dat celor sapte ingeri sapte potire de aur pline de mania lui Dumnezeu, care este viu in vecii vecilor.
8. Si Templul s-a umplut de fum, din slava lui Dumnezeu si a puterii Lui. Si nimeni nu putea sa intre in Templu, pana se vor sfarsi cele sapte urgii ale celor sapte ingeri.
2. Si am vazut ca o mare de sticla amestecata cu foc; si pe marea de sticla, cu lautele lui Dumnezeu in mana, stateau biruitorii fiarei, ai icoanei ei si ai numarului numelui ei.
3. Ei cantau cantarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, si cantarea Mielului. Si ziceau: "Mari si minunate sunt lucrarile Tale, Doamne Dumnezeule atotputernice! Drepte si adevarate sunt caile Tale, Imparate al neamurilor!
4. Cine nu se va teme, Doamne, si cine nu va slavi Numele Tau? Caci numai Tu esti sfant, si toate neamurile vor veni si se vor inchina inaintea Ta, pentru ca judecatile Tale au fost aratate!"
5. Dupa aceea, am vazut deschizandu-se in cer Templul cortului marturiei.
6. Si din Templu au iesit cei sapte ingeri care tineau cele sapte urgii. Erau imbracati in in curat, stralucitor si erau incinsi imprejurul pieptului cu braie de aur.
7. Si una din cele patru fapturi vii a dat celor sapte ingeri sapte potire de aur pline de mania lui Dumnezeu, care este viu in vecii vecilor.
8. Si Templul s-a umplut de fum, din slava lui Dumnezeu si a puterii Lui. Si nimeni nu putea sa intre in Templu, pana se vor sfarsi cele sapte urgii ale celor sapte ingeri.
Apocalipsa capitolul 14
1. Apoi m-am uitat si iata ca Mielul statea pe muntele Sionului; si impreuna cu El stateau o suta patruzeci si patru de mii, care aveau scris pe frunte Numele Sau si Numele Tatalui Sau.
2. Si am auzit venind din cer un glas ca un vuiet de ape mari, ca vuietul unui tunet puternic; si glasul pe care l-am auzit era ca al celor ce canta cu lauta, si cantau din lautele lor.
3. Cantau o cantare noua inaintea scaunului de domnie, inaintea celor patru fapturi vii si inaintea batranilor. Si nimeni nu putea sa invete cantarea, afara de cei o suta patruzeci si patru de mii care fusesera rascumparati de pe pamant.
4. Ei nu s-au intinat cu femei, caci sunt verguri si urmeaza pe Miel oriunde merge El. Au fost rascumparati dintre oameni, ca cel dintai rod pentru Dumnezeu si pentru Miel.
5. Si in gura lor nu s-a gasit minciuna, caci sunt fara vina inaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu.
6. Si am vazut un alt inger, care zbura prin mijlocul cerului cu o Evanghelie vesnica, pentru ca s-o vesteasca locuitorilor pamantului, oricarui neam, oricarei semintii, oricarei limbi si oricarui norod.
7. El zicea cu glas tare: "Temeti-va de Dumnezeu si dati-I slava, caci a venit ceasul judecatii Lui; si inchinati-va Celui ce a facut cerul si pamantul, marea si izvoarele apelor!"
8. Apoi a urmat un alt inger, al doilea, si a zis: "A cazut, a cazut Babilonul, cetatea cea mare, care a adapat toate neamurile din vinul maniei curviei ei!"
9. Apoi a urmat un alt inger, al treilea, si a zis cu glas tare: "Daca se inchina cineva fiarei si icoanei ei si primeste semnul ei pe frunte sau pe mana,
10. va bea si el din vinul maniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat in paharul maniei Lui; si va fi chinuit in foc si in pucioasa, inaintea sfintilor ingeri si inaintea Mielului.
11. Si fumul chinului lor se suie in sus in vecii vecilor. Si nici ziua, nici noaptea n-au odihna cei ce se inchina fiarei si icoanei ei si oricine primeste semnul numelui ei!
12. Aici este rabdarea sfintilor, care pazesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus."
13. Si am auzit un glas din cer care zicea: "Scrie: Ferice de acum incolo de mortii care mor in Domnul!" "Da", zice Duhul, "ei se vor odihni de ostenelile lor, caci faptele lor ii urmeaza!"
14. Apoi m-am uitat si iata un nor alb; si pe nor sedea Cineva care semana cu un fiu al omului; pe cap avea o cununa de aur, iar in mana, o secera ascutita.
15. Si un alt inger a iesit din Templu si striga cu glas tare Celui ce sedea pe nor: "Pune secera Ta si secera, pentru ca a venit ceasul sa seceri, si secerisul pamantului este copt."
16. Atunci Cel ce sedea pe nor Si-a aruncat secera pe pamant. Si pamantul a fost secerat.
17. Si din Templul care este in cer a iesit un alt inger care avea si el un cosor ascutit.
18. Si un alt inger, care avea stapanire asupra focului, a iesit din altar si a strigat cu glas tare catre cel ce avea cosorul cel ascutit: "Pune cosorul tau cel ascutit si culege strugurii viei pamantului, caci strugurii ei sunt copti."
19. Si ingerul si-a aruncat cosorul pe pamant, a cules via pamantului si a aruncat strugurii in teascul cel mare al maniei lui Dumnezeu.
20. Si teascul a fost calcat in picioare afara din cetate; si din teasc a iesit sange, pana la zabalele cailor, pe o intindere de o mie sase sute de stadii.
2. Si am auzit venind din cer un glas ca un vuiet de ape mari, ca vuietul unui tunet puternic; si glasul pe care l-am auzit era ca al celor ce canta cu lauta, si cantau din lautele lor.
3. Cantau o cantare noua inaintea scaunului de domnie, inaintea celor patru fapturi vii si inaintea batranilor. Si nimeni nu putea sa invete cantarea, afara de cei o suta patruzeci si patru de mii care fusesera rascumparati de pe pamant.
4. Ei nu s-au intinat cu femei, caci sunt verguri si urmeaza pe Miel oriunde merge El. Au fost rascumparati dintre oameni, ca cel dintai rod pentru Dumnezeu si pentru Miel.
5. Si in gura lor nu s-a gasit minciuna, caci sunt fara vina inaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu.
6. Si am vazut un alt inger, care zbura prin mijlocul cerului cu o Evanghelie vesnica, pentru ca s-o vesteasca locuitorilor pamantului, oricarui neam, oricarei semintii, oricarei limbi si oricarui norod.
7. El zicea cu glas tare: "Temeti-va de Dumnezeu si dati-I slava, caci a venit ceasul judecatii Lui; si inchinati-va Celui ce a facut cerul si pamantul, marea si izvoarele apelor!"
8. Apoi a urmat un alt inger, al doilea, si a zis: "A cazut, a cazut Babilonul, cetatea cea mare, care a adapat toate neamurile din vinul maniei curviei ei!"
9. Apoi a urmat un alt inger, al treilea, si a zis cu glas tare: "Daca se inchina cineva fiarei si icoanei ei si primeste semnul ei pe frunte sau pe mana,
10. va bea si el din vinul maniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat in paharul maniei Lui; si va fi chinuit in foc si in pucioasa, inaintea sfintilor ingeri si inaintea Mielului.
11. Si fumul chinului lor se suie in sus in vecii vecilor. Si nici ziua, nici noaptea n-au odihna cei ce se inchina fiarei si icoanei ei si oricine primeste semnul numelui ei!
12. Aici este rabdarea sfintilor, care pazesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus."
13. Si am auzit un glas din cer care zicea: "Scrie: Ferice de acum incolo de mortii care mor in Domnul!" "Da", zice Duhul, "ei se vor odihni de ostenelile lor, caci faptele lor ii urmeaza!"
14. Apoi m-am uitat si iata un nor alb; si pe nor sedea Cineva care semana cu un fiu al omului; pe cap avea o cununa de aur, iar in mana, o secera ascutita.
15. Si un alt inger a iesit din Templu si striga cu glas tare Celui ce sedea pe nor: "Pune secera Ta si secera, pentru ca a venit ceasul sa seceri, si secerisul pamantului este copt."
16. Atunci Cel ce sedea pe nor Si-a aruncat secera pe pamant. Si pamantul a fost secerat.
17. Si din Templul care este in cer a iesit un alt inger care avea si el un cosor ascutit.
18. Si un alt inger, care avea stapanire asupra focului, a iesit din altar si a strigat cu glas tare catre cel ce avea cosorul cel ascutit: "Pune cosorul tau cel ascutit si culege strugurii viei pamantului, caci strugurii ei sunt copti."
19. Si ingerul si-a aruncat cosorul pe pamant, a cules via pamantului si a aruncat strugurii in teascul cel mare al maniei lui Dumnezeu.
20. Si teascul a fost calcat in picioare afara din cetate; si din teasc a iesit sange, pana la zabalele cailor, pe o intindere de o mie sase sute de stadii.
Apocalipsa capitolul 13
1. Apoi am stat pe nisipul marii. Si am vazut ridicandu-se din mare o fiara cu zece coarne si sapte capete; pe coarne avea zece cununi imparatesti, si pe capete avea nume de hula.
2. Fiara pe care am vazut-o semana cu un leopard; avea labe ca de urs si gura ca o gura de leu. Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie si o stapanire mare.
3. Unul din capetele ei parea ranit de moarte; dar rana de moarte fusese vindecata. Si tot pamantul se mira dupa fiara.
4. Si au inceput sa se inchine balaurului, pentru ca daduse puterea lui fiarei. Si au inceput sa se inchine fiarei, zicand: "Cine se poate asemana cu fiara si cine se poate lupta cu ea?"
5. I s-a dat o gura care rostea vorbe mari si hule. Si i s-a dat putere sa lucreze patruzeci si doua de luni.
6. Ea si-a deschis gura si a inceput sa rosteasca hule impotriva lui Dumnezeu, sa-I huleasca Numele, cortul si pe cei ce locuiesc in cer.
7. I s-a dat sa faca razboi cu sfintii si sa-i biruie. Si i s-a dat stapanire peste orice semintie, peste orice norod, peste orice limba si peste orice neam.
8. Si toti locuitorii pamantului i se vor inchina, toti aceia al caror nume n-a fost scris, de la intemeierea lumii, in cartea vietii Mielului care a fost junghiat.
9. Cine are urechi sa auda!
10. Cine duce pe altii in robie va merge si el in robie. Cine ucide cu sabia trebuie sa fie ucis cu sabie. Aici este rabdarea si credinta sfintilor.
11. Apoi am vazut ridicandu-se din pamant o alta fiara, care avea doua coarne ca ale unui miel si vorbea ca un balaur.
12. Ea lucra cu toata puterea fiarei dintai inaintea ei si facea ca pamantul si locuitorii lui sa se inchine fiarei dintai, a carei rana de moarte fusese vindecata.
13. Savarsea semne mari, pana acolo ca facea chiar sa se coboare foc din cer pe pamant in fata oamenilor.
14. Si amagea pe locuitorii pamantului prin semnele pe care i se daduse sa le faca in fata fiarei. Ea a zis locuitorilor pamantului sa faca o icoana fiarei care avea rana de sabie, si traia.
15. I s-a dat putere sa dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei sa vorbeasca si sa faca sa fie omorati toti cei ce nu se vor inchina icoanei fiarei.
16. Si a facut ca toti, mici si mari, bogati si saraci, slobozi si robi, sa primeasca un semn pe mana dreapta sau pe frunte,
17. si nimeni sa nu poata cumpara sau vinde fara sa aiba semnul acesta, adica numele fiarei sau numarul numelui ei.
18. Aici e intelepciunea. Cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei. Caci este un numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase.
2. Fiara pe care am vazut-o semana cu un leopard; avea labe ca de urs si gura ca o gura de leu. Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie si o stapanire mare.
3. Unul din capetele ei parea ranit de moarte; dar rana de moarte fusese vindecata. Si tot pamantul se mira dupa fiara.
4. Si au inceput sa se inchine balaurului, pentru ca daduse puterea lui fiarei. Si au inceput sa se inchine fiarei, zicand: "Cine se poate asemana cu fiara si cine se poate lupta cu ea?"
5. I s-a dat o gura care rostea vorbe mari si hule. Si i s-a dat putere sa lucreze patruzeci si doua de luni.
6. Ea si-a deschis gura si a inceput sa rosteasca hule impotriva lui Dumnezeu, sa-I huleasca Numele, cortul si pe cei ce locuiesc in cer.
7. I s-a dat sa faca razboi cu sfintii si sa-i biruie. Si i s-a dat stapanire peste orice semintie, peste orice norod, peste orice limba si peste orice neam.
8. Si toti locuitorii pamantului i se vor inchina, toti aceia al caror nume n-a fost scris, de la intemeierea lumii, in cartea vietii Mielului care a fost junghiat.
9. Cine are urechi sa auda!
10. Cine duce pe altii in robie va merge si el in robie. Cine ucide cu sabia trebuie sa fie ucis cu sabie. Aici este rabdarea si credinta sfintilor.
11. Apoi am vazut ridicandu-se din pamant o alta fiara, care avea doua coarne ca ale unui miel si vorbea ca un balaur.
12. Ea lucra cu toata puterea fiarei dintai inaintea ei si facea ca pamantul si locuitorii lui sa se inchine fiarei dintai, a carei rana de moarte fusese vindecata.
13. Savarsea semne mari, pana acolo ca facea chiar sa se coboare foc din cer pe pamant in fata oamenilor.
14. Si amagea pe locuitorii pamantului prin semnele pe care i se daduse sa le faca in fata fiarei. Ea a zis locuitorilor pamantului sa faca o icoana fiarei care avea rana de sabie, si traia.
15. I s-a dat putere sa dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei sa vorbeasca si sa faca sa fie omorati toti cei ce nu se vor inchina icoanei fiarei.
16. Si a facut ca toti, mici si mari, bogati si saraci, slobozi si robi, sa primeasca un semn pe mana dreapta sau pe frunte,
17. si nimeni sa nu poata cumpara sau vinde fara sa aiba semnul acesta, adica numele fiarei sau numarul numelui ei.
18. Aici e intelepciunea. Cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei. Caci este un numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)