Apocalipsa capitolul 16

1. Si am auzit un glas tare care venea din Templu si care zicea celor sapte ingeri: "Duceti-va si varsati pe pamant cele sapte potire ale maniei lui Dumnezeu!"
2. Cel dintai s-a dus si a varsat potirul lui pe pamant. Si o rana rea si dureroasa a lovit pe oamenii care aveau semnul fiarei si care se inchinau icoanei ei.
3. Al doilea a varsat potirul lui in mare. Si marea s-a facut sange, ca sangele unui om mort. Si a murit orice faptura vie, chiar si tot ce era in mare.
4. Al treilea a varsat potirul lui in rauri si in izvoarele apelor. Si apele s-au facut sange.
5. Si am auzit pe ingerul apelor zicand: "Drept esti Tu, Doamne, care esti si care erai! Tu esti sfant, pentru ca ai judecat in felul acesta.
6. Fiindca acestia au varsat sangele sfintilor si al prorocilor, le-ai dat si Tu sa bea sange. Si sunt vrednici."
7. Si am auzit altarul zicand: "Da, Doamne Dumnezeule atotputernice, adevarate si drepte sunt judecatile Tale!"
8. Al patrulea a varsat potirul lui peste soare. Si soarelui i s-a dat sa dogoreasca pe oameni cu focul lui.
9. Si oamenii au fost dogoriti de o arsita mare si au hulit Numele Dumnezeului care are stapanire peste aceste urgii si nu s-au pocait ca sa-I dea slava.
10. Al cincilea a varsat potirul lui peste scaunul de domnie al fiarei. Si imparatia fiarei a fost acoperita de intuneric. Oamenii isi muscau limbile de durere.
11. Si au hulit pe Dumnezeul cerului, din pricina durerilor lor si din pricina ranilor lor rele, si nu s-au pocait de faptele lor.
12. Al saselea a varsat potirul lui peste raul cel mare, Eufrat. Si apa lui a secat, ca sa fie pregatita calea imparatilor care au sa vina din rasarit.
13. Apoi am vazut iesind din gura balaurului si din gura fiarei, si din gura prorocului mincinos trei duhuri necurate, care semanau cu niste broaste.
14. Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite si care se duc la imparatii pamantului intreg, ca sa-i stranga pentru razboiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic. -
15. "Iata, Eu vin ca un hot. Ferice de cel ce vegheaza si isi pazeste hainele, ca sa nu umble gol si sa i se vada rusinea!" -
16. Duhurile cele rele i-au strans in locul care pe evreieste se cheama Armaghedon.
17. Al saptelea a varsat potirul lui in vazduh. Si din Templu, din scaunul de domnie, a iesit un glas tare, care zicea: "S-a ispravit!"
18. Si au urmat fulgere, glasuri, tunete, si s-a facut un mare cutremur de pamant, asa de tare, cum, de cand este omul pe pamant, n-a fost un cutremur asa de mare.
19. Cetatea cea mare a fost impartita in trei parti, si cetatile neamurilor s-au prabusit. Si Dumnezeu Si-a adus aminte de Babilonul cel mare, ca sa-i dea potirul de vin al furiei maniei Lui.
20. Toate ostroavele au fugit, si muntii nu s-au mai gasit.
21. O grindina mare, ale carei boabe cantareau aproape un talant, a cazut din cer peste oameni. Si oamenii au hulit pe Dumnezeu, din pricina urgiei grindinei, pentru ca aceasta urgie era foarte mare.