1. Cuvintele lui Lemuel, regele din Massa, cu care mama sa îl învăţa:
2. Fiul meu, rodul pântecelui meu, feciorul făgăduinţelor mele, cu ce pot eu să te îndemn?
3. Nu da puterea ta femeilor şi căile taie celor care pierd pe regi.
4. Nu se cuvine regilor, o, Lemuel, nu se cuvine regilor să bea vin şi conducătorii băuturi îmbătătoare,
5. Ca nu cumva bând să uite legea şi să judece strâmb pe toţi sărmanii.
6. Daţi băutură îmbătătoare celui ce este gata să piară şi vin celui cu amărăciune în suflet,
7. Ca să bea şi să uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de chinul lui.
8. Deschide gura ta pentru cel mut şi pentru pricina tuturor părăsiţilor.
9. Deschide gura ta, judecă drept şi fă dreptate celui sărac şi năpăstuit.
10. Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Preţul ei întrece mărgeanul.
11. Într-însa se încrede inima soţului ei, iar câştigul nu-i va lipsi niciodată.
12. Ea îi face bine şi nu rău în tot timpul vieţii sale:
13. Ea caută lână şi cânepă şi lucrează voios cu mâna sa.
14. Ea se aseamănă cu corabia unui neguţător care de departe aduce hrana ei.
15. Ea se scoală dis-de-dimineaţă şi împarte hrana în casa ei şi dă porunci slujnicelor.
16. Gândeşte să cumpere o ţarină şi o dobândeşte; din osteneala palmelor sale sădeşte vie.
17. Ea îşi încinge cu putere coapsele sale şi îşi întăreşte braţele sale.
18. Ea simte că bun e câştigul ei; sfeşnicul ei nu se stinge nici noaptea.
19. Ea pune mâna pe furcă şi cu degetele sale apucă fusul.
20. Ea întinde mâna spre cel sărman şi braţul ei spre cel necăjit.
21. N-are teamă pentru cei ai casei sale în vreme de iarnă, căci toţi din casă sunt îmbrăcaţi în haine stacojii.
22. Ea îşi face scoarţe; hainele ei sunt de vison şi de porfiră.
23. Cinstit este bărbatul ei la porţile cetăţii, când stă la sfat cu bătrânii ţării.
24. Ea face cămăşi şi le vinde, şi brâie dă neguţătorilor.
25. Tărie şi farmec este haina ei şi ea râde zilei de mâine.
26. Gura şi-o deschide cu înţelepciune şi sfaturi pline de dragoste sunt pe limba ei.
27. Ea veghează la propăşirea casei sale şi pâine, fără să lucreze; ea nu mănâncă.
28. Feciorii săi vin şi o fericesc, iar soţul ei o laudă:
29. "Multe fete s-au dovedit harnice, dar tu le-ai întrecut pe toate!"
30. Înşelător este farmecul şi deşartă este frumuseţea; femeia care se teme de Domnul trebuie lăudată!
31. Să se bucure de rodul mâinilor sale, şi la porţile cetăţii hărnicia ei să fie dată ca pildă!
Se afișează postările cu eticheta Pilde. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Pilde. Afișați toate postările
joi, 17 februarie 2011
Pilde capitolul 30
1. Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache din Massa. Acest om a zis: "Sunt ostenit, Dumnezeule, sunt obosit, Doamne, sunt sleit de puteri!
2. Căci sunt tare prost, ca să mă pot socoti ca om şi nu am pricepere (care ar putea să fie vrednică) de un om.
3. Nici n-am învăţat înţelepciunea şi nici ştiinţa celor sfinţi nu o cunosc.
4. Cine s-a suit în ceruri şi iarăşi s-a pogorât, cine a adunat vântul în mâinile lui? Cine a legat apele în haina lui? Cine a întărit toate marginile pământului? Care este numele lui şi care este numele fiului său? Spune dacă ştii!
5. Toate cuvintele lui Dumnezeu sunt lămurite, scut este El pentru cei ce caută la El scăparea.
6. Nu adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te tragă la socoteală şi să fii găsit de minciună!
7. Două lucruri cer de la Tine, nu mă respinge înainte de a muri:
8. Prefăcătoria şi cuvântul mincinos îndepărtează-le de la mine; sărăcie şi bogăţie nu-mi da, ci dă-mi pâinea care-mi este de trebuinţă,
9. Ca nu cumva, săturându-mă, să mă lepăd de Tine şi să zic: "Cine este Domnul?" Ca nu cumva, sărăcind, să mă apuc de furat şi să defaim numele Dumnezeului meu.
10. Nu grăi de rău pe slugă la stăpânul său, ca nu cumva să te blesteme şi să te silească să-ţi ceri iertare.
11. Este câte un neam de oameni care blesteamă pe tatăl său şi nu binecuvântează pe maica sa;
12. Un neam căruia i se pare că e fără prihană în ochii lui şi care nu este curăţit de necurăţia lui;
13. Un neam... O, cum ridică ochii lui sus şi cit se înalţă de sus genele lui!
14. Un neam ai cărui dinţi sunt ca săbiile şi ai căror colţi sunt cuţite, ca să mănânce pe cei sărmani de pe pământ şi pe cei săraci dintre oameni.
15. Lipitoarea are două fiice care zic: "Dă-mi, dă-mi!" Trei lucruri nu se pot sătura, ba şi al patrulea care nu zice niciodată: "Destul!" şi anume:
16. Locuinţa morţilor, pântecele sterp, pământul care nu e sătul de apă şi focul care nu zice niciodată: "Destul!"
17. Ochiul care îşi bate joc de părintele său şi nu ia în seamă ascultarea (ce este dator) maicii sale, să-l scoată corbii care sălăşluiesc lingă un curs de apă, iar puii de vultur să-l mănânce.
18. Trei lucruri mi se par minunate, ba chiar patru, pe care nu le pot pricepe:
19. Calea vulturului pe cer, urma şarpelui pe stâncă, mersul corăbiei în mijlocul mării şi calea omului la o fecioară.
20. Aşa este purtarea unei femei desfrânate: ea mănâncă şi îşi şterge gura şi zice: "N-am făcut nimic rău"
21. Pentru trei lucruri se cutremură pământul, ba chiar pentru patru nu poate să rabde:
22. Pentru robul care ajunge rege, pentru nebunul care se satură de pâine,
23. Pentru o femeie dispreţuită când ea se mărită şi pentru o slugă care moşteneşte pe stăpâna sa.
24. Patru sunt animalele cele mai mici de pe pământ şi care sunt cele mai înţelepte:
25. Furnicile, neam fără putere, care îşi agonisesc vara hrana lor;
26. Dihorii, neam slab, care-şi clădesc în stânci locaşul lor;
27. Lăcustele care nu au rege şi totuşi ies toate în stoluri;
28. Şopârla care se poate prinde cu mâna şi care pătrunde în palatele regilor.
29. Trei fiinţe au înfăţişare frumoasă, ba patru, care au un mers măreţ:
30. Leul, viteazul printre dobitoace, care nu dă înapoi în faţa nimănui;
31. Cocoşul cel ager, ţapul şi regele căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.
32. De eşti aşa de nebun ca să te laşi mânat de mânie, bate-te cu mâna peste gură.
33. Bătutul laptelui dă untul, lovitura peste nas face să ţâşnească sângele, iar întărâtarea mâniei duce la ceartă.
2. Căci sunt tare prost, ca să mă pot socoti ca om şi nu am pricepere (care ar putea să fie vrednică) de un om.
3. Nici n-am învăţat înţelepciunea şi nici ştiinţa celor sfinţi nu o cunosc.
4. Cine s-a suit în ceruri şi iarăşi s-a pogorât, cine a adunat vântul în mâinile lui? Cine a legat apele în haina lui? Cine a întărit toate marginile pământului? Care este numele lui şi care este numele fiului său? Spune dacă ştii!
5. Toate cuvintele lui Dumnezeu sunt lămurite, scut este El pentru cei ce caută la El scăparea.
6. Nu adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te tragă la socoteală şi să fii găsit de minciună!
7. Două lucruri cer de la Tine, nu mă respinge înainte de a muri:
8. Prefăcătoria şi cuvântul mincinos îndepărtează-le de la mine; sărăcie şi bogăţie nu-mi da, ci dă-mi pâinea care-mi este de trebuinţă,
9. Ca nu cumva, săturându-mă, să mă lepăd de Tine şi să zic: "Cine este Domnul?" Ca nu cumva, sărăcind, să mă apuc de furat şi să defaim numele Dumnezeului meu.
10. Nu grăi de rău pe slugă la stăpânul său, ca nu cumva să te blesteme şi să te silească să-ţi ceri iertare.
11. Este câte un neam de oameni care blesteamă pe tatăl său şi nu binecuvântează pe maica sa;
12. Un neam căruia i se pare că e fără prihană în ochii lui şi care nu este curăţit de necurăţia lui;
13. Un neam... O, cum ridică ochii lui sus şi cit se înalţă de sus genele lui!
14. Un neam ai cărui dinţi sunt ca săbiile şi ai căror colţi sunt cuţite, ca să mănânce pe cei sărmani de pe pământ şi pe cei săraci dintre oameni.
15. Lipitoarea are două fiice care zic: "Dă-mi, dă-mi!" Trei lucruri nu se pot sătura, ba şi al patrulea care nu zice niciodată: "Destul!" şi anume:
16. Locuinţa morţilor, pântecele sterp, pământul care nu e sătul de apă şi focul care nu zice niciodată: "Destul!"
17. Ochiul care îşi bate joc de părintele său şi nu ia în seamă ascultarea (ce este dator) maicii sale, să-l scoată corbii care sălăşluiesc lingă un curs de apă, iar puii de vultur să-l mănânce.
18. Trei lucruri mi se par minunate, ba chiar patru, pe care nu le pot pricepe:
19. Calea vulturului pe cer, urma şarpelui pe stâncă, mersul corăbiei în mijlocul mării şi calea omului la o fecioară.
20. Aşa este purtarea unei femei desfrânate: ea mănâncă şi îşi şterge gura şi zice: "N-am făcut nimic rău"
21. Pentru trei lucruri se cutremură pământul, ba chiar pentru patru nu poate să rabde:
22. Pentru robul care ajunge rege, pentru nebunul care se satură de pâine,
23. Pentru o femeie dispreţuită când ea se mărită şi pentru o slugă care moşteneşte pe stăpâna sa.
24. Patru sunt animalele cele mai mici de pe pământ şi care sunt cele mai înţelepte:
25. Furnicile, neam fără putere, care îşi agonisesc vara hrana lor;
26. Dihorii, neam slab, care-şi clădesc în stânci locaşul lor;
27. Lăcustele care nu au rege şi totuşi ies toate în stoluri;
28. Şopârla care se poate prinde cu mâna şi care pătrunde în palatele regilor.
29. Trei fiinţe au înfăţişare frumoasă, ba patru, care au un mers măreţ:
30. Leul, viteazul printre dobitoace, care nu dă înapoi în faţa nimănui;
31. Cocoşul cel ager, ţapul şi regele căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.
32. De eşti aşa de nebun ca să te laşi mânat de mânie, bate-te cu mâna peste gură.
33. Bătutul laptelui dă untul, lovitura peste nas face să ţâşnească sângele, iar întărâtarea mâniei duce la ceartă.
Pilde capitolul 29
1. Un om pedepsit îndelung şi tare la cerbice va fi intr-o clipă zdrobit şi fără vindecare.
2. Când drepţii domnesc se bucură poporul şi, când stăpânesc cei fără de lege, suspină.
3. Cine iubeşte înţelepciunea bucură pe tatăl său, iar cine umblă cu desfrânatele îşi prăpădeşte averea.
4. Un conducător prin dreptate face să propăşească ţara, iar cel ce pune dări grele o ruinează.
5. Omul care linguşeşte pe prietenul său întinde cursă paşilor lui.
6. Pe calea celui rău este întins un laţ, dar dreptul trebuie să fugă şi să salte de bucurie.
7. Omul drept se îngrijeşte de pricina celor sărmani; celui fără de lege nu-i pasă de ei.
8. Batjocoritorii răscoală cetatea, iar cei înţelepţi potolesc mânia.
9. Când un înţelept se ceartă cu un nebun, fie că se supără, fie că râde, nu-şi pierde cumpătul.
10. Oamenii setoşi de sânge urăsc pe cel fără prihană, iar cei drepţi ocrotesc viaţa lui.
11. Nebunul face să izbucnească pornirea lui pătimaşă, iar înţeleptul îşi înfrânează mânia.
12. Când un conducător ascultă de cuvinte mincinoase, toţi slujitorii săi sunt răi.
13. Săracul şi cu cel ce asupreşte pe cei săraci se întâlnesc; Cel ce luminează ochii amândurora este Domnul.
14. Un conducător care judecă cu dreptate pe cei săraci îşi întăreşte scaunul lui pe veci.
15. Varga şi certarea aduc înţelepciune, iar tânărul care este lăsat (în voia apucăturilor lui) face ruşine maicii sale.
16. Când cei fără de lege domnesc se înmulţesc răutăţile, iar drepţii vor vedea (cu bucurie) prăbuşirea lor.
17. Mustră pe fiul tău şi el iţi va fi odihnă şi îţi va face plăcere sufletului tău.
18. Fără vedenie de prooroc poporul e fără stăpân, dar fericit este cel care păzeşte legea!
19. Sluga nu se îndreaptă numai cu poveţe, fiindcă, deşi pricepe, însă nu ascultă.
20. Dacă vezi un om care se zoreşte la vorbă, atunci pentru un nebun e mai multă nădejde decât pentru el.
21. Dacă (vreun stăpân) dezmiardă din copilărie pe robul său, acesta ajunge la sfârşit să se creadă fiu.
22. Un om mânios aţâţă cearta şi cel aprig săvârşeşte multe păcate.
23. Mândria umileşte pe om, iar de cinste are parte cel smerit.
24. Cel ce împarte cu hoţul îşi urăşte sufletul lui, fiindcă aude blestemul, dar nu zice nimic.
25. Teama de oameni duce la căderea în cursă, dar cel ce nădăjduieşte în Domnul stă la adăpost.
26. Mulţi caută faţa stăpânitorului, dar dreptatea omului vine de la Domnul.
27. Omul nedrept este urâciune pentru cei drepţi, iar cel drept este o urâciune pentru cei răi.
2. Când drepţii domnesc se bucură poporul şi, când stăpânesc cei fără de lege, suspină.
3. Cine iubeşte înţelepciunea bucură pe tatăl său, iar cine umblă cu desfrânatele îşi prăpădeşte averea.
4. Un conducător prin dreptate face să propăşească ţara, iar cel ce pune dări grele o ruinează.
5. Omul care linguşeşte pe prietenul său întinde cursă paşilor lui.
6. Pe calea celui rău este întins un laţ, dar dreptul trebuie să fugă şi să salte de bucurie.
7. Omul drept se îngrijeşte de pricina celor sărmani; celui fără de lege nu-i pasă de ei.
8. Batjocoritorii răscoală cetatea, iar cei înţelepţi potolesc mânia.
9. Când un înţelept se ceartă cu un nebun, fie că se supără, fie că râde, nu-şi pierde cumpătul.
10. Oamenii setoşi de sânge urăsc pe cel fără prihană, iar cei drepţi ocrotesc viaţa lui.
11. Nebunul face să izbucnească pornirea lui pătimaşă, iar înţeleptul îşi înfrânează mânia.
12. Când un conducător ascultă de cuvinte mincinoase, toţi slujitorii săi sunt răi.
13. Săracul şi cu cel ce asupreşte pe cei săraci se întâlnesc; Cel ce luminează ochii amândurora este Domnul.
14. Un conducător care judecă cu dreptate pe cei săraci îşi întăreşte scaunul lui pe veci.
15. Varga şi certarea aduc înţelepciune, iar tânărul care este lăsat (în voia apucăturilor lui) face ruşine maicii sale.
16. Când cei fără de lege domnesc se înmulţesc răutăţile, iar drepţii vor vedea (cu bucurie) prăbuşirea lor.
17. Mustră pe fiul tău şi el iţi va fi odihnă şi îţi va face plăcere sufletului tău.
18. Fără vedenie de prooroc poporul e fără stăpân, dar fericit este cel care păzeşte legea!
19. Sluga nu se îndreaptă numai cu poveţe, fiindcă, deşi pricepe, însă nu ascultă.
20. Dacă vezi un om care se zoreşte la vorbă, atunci pentru un nebun e mai multă nădejde decât pentru el.
21. Dacă (vreun stăpân) dezmiardă din copilărie pe robul său, acesta ajunge la sfârşit să se creadă fiu.
22. Un om mânios aţâţă cearta şi cel aprig săvârşeşte multe păcate.
23. Mândria umileşte pe om, iar de cinste are parte cel smerit.
24. Cel ce împarte cu hoţul îşi urăşte sufletul lui, fiindcă aude blestemul, dar nu zice nimic.
25. Teama de oameni duce la căderea în cursă, dar cel ce nădăjduieşte în Domnul stă la adăpost.
26. Mulţi caută faţa stăpânitorului, dar dreptatea omului vine de la Domnul.
27. Omul nedrept este urâciune pentru cei drepţi, iar cel drept este o urâciune pentru cei răi.
Pilde capitolul 28
1. Cel nelegiuit fuge fără ca nimeni să-l urmărească, iar dreptul stă ca un pui de leu fără grijă.
2. Din pricina greşelilor unui om silnic se ivesc certuri, iar omul iscusit le stinge.
3. Un om bogat, care asupreşte pe cei săraci, e ca ploaia care trânteşte tot la pământ, iar pâinea nu se face.
4. Cei ce părăsesc legea ridică în slăvi pe păcătoşi, iar cei ce o păzesc se aprind împotriva lor.
5. Oamenii răi nu pricep nimic din ceea ce e drept, iar cei ce caută pe Domnul înţeleg tot.
6. Mai de preţ e săracul care umblă întru neprihănirea lui, decât cel prefăcut în căile lui, chiar dacă e bogat.
7. Cel ce păzeşte legea este un fiu înţelept, iar cel ce se întovărăşeşte cu clevetitorii face ruşine tatălui său.
8. Cel ce îşi sporeşte averea lui, prin dobândă şi prin camătă, adună pentru cel ce are milă de săraci.
9. Cel ce îşi opreşte urechea de la ascultarea legii, chiar rugăciunea lui e urâciune.
10. Cel ce rătăceşte pe cei drepţi pe o cale rea va cădea în groapa (pe care a săpat-o); cei fără prihană vor fi fericiţi.
11. Omul bogat este înţelept în ochii lui, dar cel sărac şi priceput îl dovedeşte cu mintea.
12. Când drepţii biruiesc e mare sărbătoare, iar când cei fără de lege ies la iveală, oamenii se ascund.
13. Cel ce îşi ascunde păcatele lui nu propăşeşte, iar cel ce le mărturiseşte şi se lasă de ele va fi miluit.
14. Fericit este omul care se teme totdeauna, iar cel ce îşi învârtoşează inima lui va cădea în nenorocire.
15. Leu care răcneşte şi urs flămând este cel rău care stăpâneşte peste un popor sărac.
16. Stăpânitorul cel lipsit de venituri este mare asupritor; cel ce urăşte câştigul (nedrept) va trăi multă vreme.
17. Un om pe care îl îngreuiază sângele unui ucis fuge până la groapă; nimeni să nu-l oprească!
18. Cel ce umblă fără prihană va fi mântuit, iar cine apucă pe căi strâmbe va cădea într-o groapă.
19. Cel ce lucrează pământul lui se va îndestula de pâine, iar cel ce umblă după lucruri de nimic se va sătura de sărăcie.
20. Omul credincios va fi încărcat de binecuvântări, iar cine zoreşte să ajungă bogat nu va rămâne nepedepsit.
21. Nu este bine să te uiţi la faţa omului, căci pentru o bucată de pâine cineva poate să greşească.
22. Omul lacom se grăbeşte să se îmbogăţească, dar nu gândeşte că lipsa va veni peste el.
23. Cel care ceartă pe un om va avea mai multă mulţumire decât cel care-l linguşeşte.
24. Cine despoaie pe tatăl său şi pe mama sa şi zice: "Nu-i păcat!" este tovarăş cu făcătorul de rele.
25. Omul lacom aţâţă cearta, iar cel ce nădăjduieşte în Domnul va fi îndestulat.
26. Cel ce îşi pune nădejdea în inima lui este un nebun, iar cel ce se conduce după înţelepciune, acela va fi mântuit.
27. Cine dă la cel sărac nu duce lipsă; iar cine îşi acoperă ochii lui va fi mult blestemat.
28. Când nelegiuiţii ies la iveală, oamenii se ascund, iar când ei pier, se înmulţesc cei drepţi.
2. Din pricina greşelilor unui om silnic se ivesc certuri, iar omul iscusit le stinge.
3. Un om bogat, care asupreşte pe cei săraci, e ca ploaia care trânteşte tot la pământ, iar pâinea nu se face.
4. Cei ce părăsesc legea ridică în slăvi pe păcătoşi, iar cei ce o păzesc se aprind împotriva lor.
5. Oamenii răi nu pricep nimic din ceea ce e drept, iar cei ce caută pe Domnul înţeleg tot.
6. Mai de preţ e săracul care umblă întru neprihănirea lui, decât cel prefăcut în căile lui, chiar dacă e bogat.
7. Cel ce păzeşte legea este un fiu înţelept, iar cel ce se întovărăşeşte cu clevetitorii face ruşine tatălui său.
8. Cel ce îşi sporeşte averea lui, prin dobândă şi prin camătă, adună pentru cel ce are milă de săraci.
9. Cel ce îşi opreşte urechea de la ascultarea legii, chiar rugăciunea lui e urâciune.
10. Cel ce rătăceşte pe cei drepţi pe o cale rea va cădea în groapa (pe care a săpat-o); cei fără prihană vor fi fericiţi.
11. Omul bogat este înţelept în ochii lui, dar cel sărac şi priceput îl dovedeşte cu mintea.
12. Când drepţii biruiesc e mare sărbătoare, iar când cei fără de lege ies la iveală, oamenii se ascund.
13. Cel ce îşi ascunde păcatele lui nu propăşeşte, iar cel ce le mărturiseşte şi se lasă de ele va fi miluit.
14. Fericit este omul care se teme totdeauna, iar cel ce îşi învârtoşează inima lui va cădea în nenorocire.
15. Leu care răcneşte şi urs flămând este cel rău care stăpâneşte peste un popor sărac.
16. Stăpânitorul cel lipsit de venituri este mare asupritor; cel ce urăşte câştigul (nedrept) va trăi multă vreme.
17. Un om pe care îl îngreuiază sângele unui ucis fuge până la groapă; nimeni să nu-l oprească!
18. Cel ce umblă fără prihană va fi mântuit, iar cine apucă pe căi strâmbe va cădea într-o groapă.
19. Cel ce lucrează pământul lui se va îndestula de pâine, iar cel ce umblă după lucruri de nimic se va sătura de sărăcie.
20. Omul credincios va fi încărcat de binecuvântări, iar cine zoreşte să ajungă bogat nu va rămâne nepedepsit.
21. Nu este bine să te uiţi la faţa omului, căci pentru o bucată de pâine cineva poate să greşească.
22. Omul lacom se grăbeşte să se îmbogăţească, dar nu gândeşte că lipsa va veni peste el.
23. Cel care ceartă pe un om va avea mai multă mulţumire decât cel care-l linguşeşte.
24. Cine despoaie pe tatăl său şi pe mama sa şi zice: "Nu-i păcat!" este tovarăş cu făcătorul de rele.
25. Omul lacom aţâţă cearta, iar cel ce nădăjduieşte în Domnul va fi îndestulat.
26. Cel ce îşi pune nădejdea în inima lui este un nebun, iar cel ce se conduce după înţelepciune, acela va fi mântuit.
27. Cine dă la cel sărac nu duce lipsă; iar cine îşi acoperă ochii lui va fi mult blestemat.
28. Când nelegiuiţii ies la iveală, oamenii se ascund, iar când ei pier, se înmulţesc cei drepţi.
Pilde capitolul 27
1. Nu te fali cu ziua de maine, caci nu stii ce poate aduce o zi. -
2. Sa te laude altul, nu gura ta, un strain, nu buzele tale.
3. Piatra este grea si nisipul este greu, dar supararea pe care o pricinuieste nebunul este mai grea decat amandoua. -
4. Furia este fara mila si mania navalnica, dar cine poate sta impotriva geloziei? -
5. Mai bine o mustrare pe fata, decat o prietenie ascunsa. -
6. Ranile facute de un prieten dovedesc credinciosia lui, dar sarutarile unui vrajmas sunt mincinoase. -
7. Satulul calca in picioare fagurele de miere, dar pentru cel flamand toate amaraciunile sunt dulci. -
8. Ca pasarea plecata din cuibul ei, asa este omul plecat din locul sau.
9. Cum inveseleste untdelemnul si tamaia inima, asa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -
10. Nu parasi pe prietenul tau si pe prietenul tatalui tau, dar nu intra in casa fratelui tau in ziua necazului tau: mai bine un vecin aproape decat un frate departe. -
11. Fiule, fii intelept si inveseleste-mi inima, si atunci voi putea raspunde celui ce ma batjocoreste. -
12. Omul chibzuit vede raul si se ascunde; dar prostii merg spre el si sunt pedepsiti. -
13. Ia-i haina, caci s-a pus chezas pentru altul, ia-l zalog in locul unei straine. -
14. Binecuvantarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineata este privita ca un blestem. -
15. O streasina care picura necurmat intr-o zi de ploaie, si o nevasta galcevitoare sunt totuna.
16. Cine o opreste, parca opreste vantul si parca tine untdelemnul in mana dreapta. -
17. Dupa cum fierul ascute fierul, tot asa si omul atata mania altui om. -
18. Cine ingrijeste de un smochin va manca din rodul lui, si cine-si pazeste stapanul va fi pretuit. -
19. Cum raspunde in apa fata la fata, asa raspunde inima omului inimii omului. -
20. Dupa cum Locuinta mortilor si adancul nu se pot satura, tot asa nici ochii omului nu se pot satura. -
21. Ce este tigaia pentru lamurirea argintului si cuptorul pentru lamurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -
22. Pe nebun chiar daca l-ai pisa cu pisalogul in piua, in mijlocul grauntelor, nebunia tot n-ar iesi din el. -
23. Ingrijeste bine de oile tale si ia seama la turmele tale.
24. Caci nicio bogatie nu tine vesnic si nici cununa nu ramane pe vecie. -
25. Dupa ce se ridica fanul, se arata verdeata noua, si ierburile de pe munti sunt stranse. -
26. Mieii sunt pentru imbracaminte, si tapii pentru plata ogorului;
27. laptele caprelor ti-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, si pentru intretinerea slujnicelor tale.
2. Sa te laude altul, nu gura ta, un strain, nu buzele tale.
3. Piatra este grea si nisipul este greu, dar supararea pe care o pricinuieste nebunul este mai grea decat amandoua. -
4. Furia este fara mila si mania navalnica, dar cine poate sta impotriva geloziei? -
5. Mai bine o mustrare pe fata, decat o prietenie ascunsa. -
6. Ranile facute de un prieten dovedesc credinciosia lui, dar sarutarile unui vrajmas sunt mincinoase. -
7. Satulul calca in picioare fagurele de miere, dar pentru cel flamand toate amaraciunile sunt dulci. -
8. Ca pasarea plecata din cuibul ei, asa este omul plecat din locul sau.
9. Cum inveseleste untdelemnul si tamaia inima, asa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -
10. Nu parasi pe prietenul tau si pe prietenul tatalui tau, dar nu intra in casa fratelui tau in ziua necazului tau: mai bine un vecin aproape decat un frate departe. -
11. Fiule, fii intelept si inveseleste-mi inima, si atunci voi putea raspunde celui ce ma batjocoreste. -
12. Omul chibzuit vede raul si se ascunde; dar prostii merg spre el si sunt pedepsiti. -
13. Ia-i haina, caci s-a pus chezas pentru altul, ia-l zalog in locul unei straine. -
14. Binecuvantarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineata este privita ca un blestem. -
15. O streasina care picura necurmat intr-o zi de ploaie, si o nevasta galcevitoare sunt totuna.
16. Cine o opreste, parca opreste vantul si parca tine untdelemnul in mana dreapta. -
17. Dupa cum fierul ascute fierul, tot asa si omul atata mania altui om. -
18. Cine ingrijeste de un smochin va manca din rodul lui, si cine-si pazeste stapanul va fi pretuit. -
19. Cum raspunde in apa fata la fata, asa raspunde inima omului inimii omului. -
20. Dupa cum Locuinta mortilor si adancul nu se pot satura, tot asa nici ochii omului nu se pot satura. -
21. Ce este tigaia pentru lamurirea argintului si cuptorul pentru lamurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -
22. Pe nebun chiar daca l-ai pisa cu pisalogul in piua, in mijlocul grauntelor, nebunia tot n-ar iesi din el. -
23. Ingrijeste bine de oile tale si ia seama la turmele tale.
24. Caci nicio bogatie nu tine vesnic si nici cununa nu ramane pe vecie. -
25. Dupa ce se ridica fanul, se arata verdeata noua, si ierburile de pe munti sunt stranse. -
26. Mieii sunt pentru imbracaminte, si tapii pentru plata ogorului;
27. laptele caprelor ti-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, si pentru intretinerea slujnicelor tale.
Pilde capitolul 26
1. Cum nu se potrivesc zapada vara si ploaia in timpul secerisului, asa nu se potriveste slava pentru un nebun.
2. Cum sare vrabia incoace si incolo si cum zboara randunica, asa nu nimereste blestemul neintemeiat.
3. Biciul este pentru cal, fraul pentru magar, si nuiaua pentru spinarea nebunilor.
4. Nu raspunde nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu semeni si tu cu el.
5. Raspunde insa nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu se creada intelept.
6. Cel ce trimite o solie printr-un nebun isi taie singur picioarele si bea nedreptatea.
7. Cum sunt picioarele ologului, asa este si o vorba inteleapta in gura unor nebuni.
8. Cum ai pune o piatra in prastie, asa este cand dai marire unui nebun.
9. Ca un spin care vine in mana unui om beat, asa este o vorba inteleapta in gura nebunilor.
10. Ca un arcas care raneste pe toata lumea, asa este cel ce tocmeste pe nebuni si pe intaii veniti.
11. Cum se intoarce cainele la ce a varsat, asa se intoarce nebunul la nebunia lui.
12. Daca vezi un om care se crede intelept, poti sa ai mai multa nadejde pentru un nebun decat pentru el.
13. Lenesul zice: "Afara este un leu, pe ulite este un leu!"
14. Cum se invarteste usa pe tatanile ei, asa se invarteste lenesul in patul lui.
15. Lenesul isi vara mana in blid, si-i vine greu s-o duca iarasi la gura.
16. Lenesul se crede mai intelept decat sapte oameni care raspund cu judecata.
17. Un trecator care se amesteca intr-o cearta care nu-l priveste este ca unul care apuca un caine de urechi.
18. Ca nebunul care arunca sageti aprinse si ucigatoare,
19. asa este omul care insala pe aproapele sau, si apoi zice: "Am vrut doar sa glumesc!"
20. Cand nu mai sunt lemne, focul se stinge; si cand nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleste.
21. Dupa cum carbunele face jaratic si lemnul foc, tot asa si omul galcevitor aprinde cearta.
22. Cuvintele clevetitorului sunt ca niste prajituri, aluneca pana in fundul maruntaielor.
23. Ca zgura de argint pusa pe un ciob de pamant, asa sunt buzele aprinse si o inima rea.
24. Cel ce uraste se preface cu buzele lui, si inauntrul lui pregateste inselaciunea.
25. Cand iti vorbeste cu glas dulce, nu-l crede, caci sapte uraciuni sunt in inima lui.
26. Chiar daca-si ascunde ura in prefacatorie, totusi rautatea lui se va descoperi in adunare.
27. Cine sapa groapa altuia cade el in ea, si piatra se intoarce peste cel ce o pravaleste.
28. Limba mincinoasa uraste pe cei pe care-i doboara ea, si gura lingusitoare pregateste pieirea.
2. Cum sare vrabia incoace si incolo si cum zboara randunica, asa nu nimereste blestemul neintemeiat.
3. Biciul este pentru cal, fraul pentru magar, si nuiaua pentru spinarea nebunilor.
4. Nu raspunde nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu semeni si tu cu el.
5. Raspunde insa nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu se creada intelept.
6. Cel ce trimite o solie printr-un nebun isi taie singur picioarele si bea nedreptatea.
7. Cum sunt picioarele ologului, asa este si o vorba inteleapta in gura unor nebuni.
8. Cum ai pune o piatra in prastie, asa este cand dai marire unui nebun.
9. Ca un spin care vine in mana unui om beat, asa este o vorba inteleapta in gura nebunilor.
10. Ca un arcas care raneste pe toata lumea, asa este cel ce tocmeste pe nebuni si pe intaii veniti.
11. Cum se intoarce cainele la ce a varsat, asa se intoarce nebunul la nebunia lui.
12. Daca vezi un om care se crede intelept, poti sa ai mai multa nadejde pentru un nebun decat pentru el.
13. Lenesul zice: "Afara este un leu, pe ulite este un leu!"
14. Cum se invarteste usa pe tatanile ei, asa se invarteste lenesul in patul lui.
15. Lenesul isi vara mana in blid, si-i vine greu s-o duca iarasi la gura.
16. Lenesul se crede mai intelept decat sapte oameni care raspund cu judecata.
17. Un trecator care se amesteca intr-o cearta care nu-l priveste este ca unul care apuca un caine de urechi.
18. Ca nebunul care arunca sageti aprinse si ucigatoare,
19. asa este omul care insala pe aproapele sau, si apoi zice: "Am vrut doar sa glumesc!"
20. Cand nu mai sunt lemne, focul se stinge; si cand nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleste.
21. Dupa cum carbunele face jaratic si lemnul foc, tot asa si omul galcevitor aprinde cearta.
22. Cuvintele clevetitorului sunt ca niste prajituri, aluneca pana in fundul maruntaielor.
23. Ca zgura de argint pusa pe un ciob de pamant, asa sunt buzele aprinse si o inima rea.
24. Cel ce uraste se preface cu buzele lui, si inauntrul lui pregateste inselaciunea.
25. Cand iti vorbeste cu glas dulce, nu-l crede, caci sapte uraciuni sunt in inima lui.
26. Chiar daca-si ascunde ura in prefacatorie, totusi rautatea lui se va descoperi in adunare.
27. Cine sapa groapa altuia cade el in ea, si piatra se intoarce peste cel ce o pravaleste.
28. Limba mincinoasa uraste pe cei pe care-i doboara ea, si gura lingusitoare pregateste pieirea.
Pilde capitolul 25
1. Iata inca vreo cateva din Pildele lui Solomon, stranse de oamenii lui Ezechia, imparatul lui Iuda.
2. Slava lui Dumnezeu sta in ascunderea lucrurilor, dar slava imparatilor sta in cercetarea lucrurilor.
3. Inaltimea cerurilor, adancimea pamantului si inima imparatilor sunt nepatrunse.
4. Scoate zgura din argint, si argintarul va face din el un vas ales.
5. Scoate si pe cel rau dinaintea imparatului, si scaunul lui de domnie se va intari prin neprihanire.
6. Nu te fali inaintea imparatului si nu lua locul celor mari;
7. caci este mai bine sa ti se zica: "Suie-te mai sus!" decat sa fii coborat inaintea voievodului pe care ti-l vad ochii. -
8. Nu te grabi sa te iei la cearta, ca nu cumva la urma sa nu stii ce sa faci, cand te va lua la ocari aproapele tau. -
9. Apara-ti pricina impotriva aproapelui tau, dar nu da pe fata taina altuia,
10. ca nu cumva, afland-o cineva, sa te umple de rusine si sa-ti iasa nume rau care sa nu se mai stearga.
11. Un cuvant spus la vremea potrivita este ca niste mere de aur intr-un cosulet de argint. -
12. Ca o veriga de aur si o podoaba de aur curat, asa este inteleptul care mustra, pentru o ureche ascultatoare. -
13. Ca racoarea zapezii pe vremea secerisului, asa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite: el invioreaza sufletul stapanului sau.
14. Ca norii si vantul fara ploaie, asa este un om care se lauda pe nedrept cu darniciile lui. -
15. Prin rabdare se indupleca un voievod, si o limba dulce poate zdrobi oase.
16. Daca dai peste miere, nu manca decat atat cat iti ajunge, ca sa nu ti se scarbeasca si s-o versi din gura. -
17. Calca rar in casa aproapelui tau, ca sa nu se sature de tine si sa te urasca. -
18. Ca un buzdugan, ca o sabie si ca o sageata ascutita, asa este un om care face o marturisire mincinoasa impotriva aproapelui sau. -
19. Ca un dinte stricat si ca un picior care schioapata, asa este increderea intr-un stricat la ziua necazului.
20. Ca unul care isi scoate haina pe o zi rece, sau varsa otet pe silitra, asa este cine canta cantece unei inimi in nenorocire. -
21. Daca este flamand vrajmasul tau, da-i paine sa manance, daca-i este sete, da-i apa sa bea.
22. Caci, facand asa, aduni carbuni aprinsi pe capul lui, si Domnul iti va rasplati.
23. Vantul de miazanoapte aduce ploaia, si limba clevetitoare aduce o fata mahnita.
24. Mai bine sa locuiesti intr-un colt pe acoperis, decat sa locuiesti intr-o casa mare cu o nevasta galcevitoare. -
25. Ca apa proaspata pentru un om obosit, asa este o veste buna venita dintr-o tara departata.
26. Ca o fantana tulbure si ca un izvor stricat, asa este cel neprihanit care se clatina inaintea celui rau.
27. Nu este bine sa mananci multa miere: tot asa, nu este o cinste sa alergi dupa slava ta insuti.
28. Omul care nu este stapan pe sine este ca o cetate surpata si fara ziduri.
2. Slava lui Dumnezeu sta in ascunderea lucrurilor, dar slava imparatilor sta in cercetarea lucrurilor.
3. Inaltimea cerurilor, adancimea pamantului si inima imparatilor sunt nepatrunse.
4. Scoate zgura din argint, si argintarul va face din el un vas ales.
5. Scoate si pe cel rau dinaintea imparatului, si scaunul lui de domnie se va intari prin neprihanire.
6. Nu te fali inaintea imparatului si nu lua locul celor mari;
7. caci este mai bine sa ti se zica: "Suie-te mai sus!" decat sa fii coborat inaintea voievodului pe care ti-l vad ochii. -
8. Nu te grabi sa te iei la cearta, ca nu cumva la urma sa nu stii ce sa faci, cand te va lua la ocari aproapele tau. -
9. Apara-ti pricina impotriva aproapelui tau, dar nu da pe fata taina altuia,
10. ca nu cumva, afland-o cineva, sa te umple de rusine si sa-ti iasa nume rau care sa nu se mai stearga.
11. Un cuvant spus la vremea potrivita este ca niste mere de aur intr-un cosulet de argint. -
12. Ca o veriga de aur si o podoaba de aur curat, asa este inteleptul care mustra, pentru o ureche ascultatoare. -
13. Ca racoarea zapezii pe vremea secerisului, asa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite: el invioreaza sufletul stapanului sau.
14. Ca norii si vantul fara ploaie, asa este un om care se lauda pe nedrept cu darniciile lui. -
15. Prin rabdare se indupleca un voievod, si o limba dulce poate zdrobi oase.
16. Daca dai peste miere, nu manca decat atat cat iti ajunge, ca sa nu ti se scarbeasca si s-o versi din gura. -
17. Calca rar in casa aproapelui tau, ca sa nu se sature de tine si sa te urasca. -
18. Ca un buzdugan, ca o sabie si ca o sageata ascutita, asa este un om care face o marturisire mincinoasa impotriva aproapelui sau. -
19. Ca un dinte stricat si ca un picior care schioapata, asa este increderea intr-un stricat la ziua necazului.
20. Ca unul care isi scoate haina pe o zi rece, sau varsa otet pe silitra, asa este cine canta cantece unei inimi in nenorocire. -
21. Daca este flamand vrajmasul tau, da-i paine sa manance, daca-i este sete, da-i apa sa bea.
22. Caci, facand asa, aduni carbuni aprinsi pe capul lui, si Domnul iti va rasplati.
23. Vantul de miazanoapte aduce ploaia, si limba clevetitoare aduce o fata mahnita.
24. Mai bine sa locuiesti intr-un colt pe acoperis, decat sa locuiesti intr-o casa mare cu o nevasta galcevitoare. -
25. Ca apa proaspata pentru un om obosit, asa este o veste buna venita dintr-o tara departata.
26. Ca o fantana tulbure si ca un izvor stricat, asa este cel neprihanit care se clatina inaintea celui rau.
27. Nu este bine sa mananci multa miere: tot asa, nu este o cinste sa alergi dupa slava ta insuti.
28. Omul care nu este stapan pe sine este ca o cetate surpata si fara ziduri.
Pilde capitolul 24
1. Nu pizmui pe oamenii cei rai si nu dori sa fii cu ei;
2. caci inima lor se gandeste la prapad, si buzele lor vorbesc nelegiuiri. -
3. Prin intelepciune se inalta o casa, si prin pricepere se intareste;
4. prin stiinta se umplu camarile ei de toate bunatatile de pret si placute.
5. Un om intelept este plin de putere, si cel priceput isi oteleste vlaga.
6. Caci prin masuri chibzuite castigi batalia, si prin marele numar al sfetnicilor ai biruinta. -
7. Intelepciunea este prea inalta pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecata. -
8. Cine se gandeste sa faca rau se cheama un om plin de rautate. -
9. Gandul celui nebun nu este decat pacat, si batjocoritorul este o scarba pentru oameni. -
10. Daca slabesti in ziua necazului, mica iti este puterea. -
11. Izbaveste pe cei tarati la moarte si scapa pe cei ce sunt aproape sa fie injunghiati. -
12. Daca zici: "Ah! N-am stiut!"… Crezi ca nu vede Cel ce cantareste inimile si Cel ce vegheaza asupra sufletului tau? Si nu va rasplati El fiecaruia dupa faptele lui? -
13. Fiule, mananca miere, caci este buna, si fagurele de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
14. Tot asa, si intelepciunea este buna pentru sufletul tau: daca o vei gasi, ai un viitor si nu ti se va taia nadejdea. -
15. Nu intinde curse, nelegiuitule, la locuinta celui neprihanit si nu-i tulbura odihna.
16. Caci cel neprihanit de sapte ori cade, si se ridica, dar cei rai se prabusesc in nenorocire.
17. Nu te bucura de caderea vrajmasului tau si sa nu ti se inveseleasca inima cand se poticneste el,
18. ca nu cumva Domnul sa vada, sa nu-I placa si sa-Si intoarca mania de la el. -
19. Nu te mania din pricina celor ce fac rau si nu pizmui pe cei rai!
20. Caci cel ce face raul n-are niciun viitor, si lumina celor rai se stinge. -
21. Fiule, teme-te de Domnul si de imparatul; si sa nu te amesteci cu cei neastamparati!
22. Caci deodata le va veni pieirea, si cine poate sti sfarsitul amandurora! -
23. Iata ce mai spun inteleptii: "Nu este bine sa ai in vedere fata oamenilor in judecati." -
24. Pe cine zice celui rau: "Tu esti bun!" il blestema popoarele si-l urasc neamurile.
25. Dar celor ce judeca drept le merge bine, si o mare binecuvantare vine peste ei. -
26. Un raspuns bun este ca un sarut pe buze.
27. Vezi-ti intai de treburi afara, ingrijeste de lucrul campului, si apoi apuca-te sa-ti zidesti casa. -
28. Nu vorbi in chip usuratic impotriva aproapelui tau; ori ai vrea sa inseli cu buzele tale? -
29. Nu zice: "Cum mi-a facut el asa am sa-i fac si eu, ii voi rasplati dupa faptele lui!" -
30. Am trecut pe langa ogorul unui lenes si pe langa via unui om fara minte.
31. Si era numai spini, acoperit de maracini, si zidul de piatra era prabusit.
32. M-am uitat bine si cu luare aminte, si am tras invatatura din ce am vazut.
33. "Sa mai dorm putin, sa mai atipesc putin, sa mai incrucisez mainile putin ca sa ma odihnesc!"…
34. Si saracia vine peste tine pe neasteptate, ca un hot, si lipsa, ca un om inarmat.
2. caci inima lor se gandeste la prapad, si buzele lor vorbesc nelegiuiri. -
3. Prin intelepciune se inalta o casa, si prin pricepere se intareste;
4. prin stiinta se umplu camarile ei de toate bunatatile de pret si placute.
5. Un om intelept este plin de putere, si cel priceput isi oteleste vlaga.
6. Caci prin masuri chibzuite castigi batalia, si prin marele numar al sfetnicilor ai biruinta. -
7. Intelepciunea este prea inalta pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecata. -
8. Cine se gandeste sa faca rau se cheama un om plin de rautate. -
9. Gandul celui nebun nu este decat pacat, si batjocoritorul este o scarba pentru oameni. -
10. Daca slabesti in ziua necazului, mica iti este puterea. -
11. Izbaveste pe cei tarati la moarte si scapa pe cei ce sunt aproape sa fie injunghiati. -
12. Daca zici: "Ah! N-am stiut!"… Crezi ca nu vede Cel ce cantareste inimile si Cel ce vegheaza asupra sufletului tau? Si nu va rasplati El fiecaruia dupa faptele lui? -
13. Fiule, mananca miere, caci este buna, si fagurele de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
14. Tot asa, si intelepciunea este buna pentru sufletul tau: daca o vei gasi, ai un viitor si nu ti se va taia nadejdea. -
15. Nu intinde curse, nelegiuitule, la locuinta celui neprihanit si nu-i tulbura odihna.
16. Caci cel neprihanit de sapte ori cade, si se ridica, dar cei rai se prabusesc in nenorocire.
17. Nu te bucura de caderea vrajmasului tau si sa nu ti se inveseleasca inima cand se poticneste el,
18. ca nu cumva Domnul sa vada, sa nu-I placa si sa-Si intoarca mania de la el. -
19. Nu te mania din pricina celor ce fac rau si nu pizmui pe cei rai!
20. Caci cel ce face raul n-are niciun viitor, si lumina celor rai se stinge. -
21. Fiule, teme-te de Domnul si de imparatul; si sa nu te amesteci cu cei neastamparati!
22. Caci deodata le va veni pieirea, si cine poate sti sfarsitul amandurora! -
23. Iata ce mai spun inteleptii: "Nu este bine sa ai in vedere fata oamenilor in judecati." -
24. Pe cine zice celui rau: "Tu esti bun!" il blestema popoarele si-l urasc neamurile.
25. Dar celor ce judeca drept le merge bine, si o mare binecuvantare vine peste ei. -
26. Un raspuns bun este ca un sarut pe buze.
27. Vezi-ti intai de treburi afara, ingrijeste de lucrul campului, si apoi apuca-te sa-ti zidesti casa. -
28. Nu vorbi in chip usuratic impotriva aproapelui tau; ori ai vrea sa inseli cu buzele tale? -
29. Nu zice: "Cum mi-a facut el asa am sa-i fac si eu, ii voi rasplati dupa faptele lui!" -
30. Am trecut pe langa ogorul unui lenes si pe langa via unui om fara minte.
31. Si era numai spini, acoperit de maracini, si zidul de piatra era prabusit.
32. M-am uitat bine si cu luare aminte, si am tras invatatura din ce am vazut.
33. "Sa mai dorm putin, sa mai atipesc putin, sa mai incrucisez mainile putin ca sa ma odihnesc!"…
34. Si saracia vine peste tine pe neasteptate, ca un hot, si lipsa, ca un om inarmat.
Pilde capitolul 23
1. Daca stai la masa la unul din cei mari, ia seama ce ai inainte:
2. pune-ti un cutit in gat, daca esti prea lacom.
3. Nu pofti mancarurile lui alese, caci sunt o hrana inselatoare.
4. Nu te chinui ca sa te imbogatesti, nu-ti pune priceperea in aceasta.
5. Abia ti-ai aruncat ochii spre ea si nu mai este; caci bogatia isi face aripi si, ca vulturul, isi ia zborul spre ceruri.
6. Nu manca painea celui pizmas si nu pofti mancarurile lui alese,
7. caci el este ca unul care isi face socotelile in suflet. "Mananca si bea," iti va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
8. Bucata pe care ai mancat-o, o vei varsa, si cuvintele placute pe care le vei spune, sunt pierdute.
9. Nu vorbi la urechea celui nebun, caci el nesocoteste cuvintele tale intelepte.
10. Nu muta hotarul vaduvei si nu intra in ogorul orfanilor,
11. caci razbunatorul lor este puternic: El le va apara pricina impotriva ta.
12. Deschide-ti inima la invatatura, si urechile la cuvintele stiintei.
13. Nu cruta copilul de mustrare, caci daca-l vei lovi cu nuiaua nu va muri.
14. Lovindu-l cu nuiaua, ii scoti sufletul din Locuinta mortilor.
15. Fiule, daca-ti va fi inima inteleapta, inima mea se va bucura,
16. si launtrul meu se va inveseli, cand buzele tale vor spune ce este bine.
17. Sa nu-ti pizmuiasca inima pe cei pacatosi, ci sa aiba totdeauna frica de Domnul;
18. caci este o rasplata, si nu ti se va taia nadejdea.
19. Asculta, fiule, si fii intelept; indreapta-ti inima pe calea cea dreapta.
20. Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se imbuiba cu carne.
21. Caci betivul si cel ce se deda la imbuibare saracesc, si atipirea te face sa porti zdrente.
22. Asculta pe tatal tau, care te-a nascut, si nu nesocoti pe mama ta, cand a imbatranit.
23. Cumpara adevarul si nu-l vinde, intelepciunea, invatatura si priceperea.
24. Tatal celui neprihanit se inveseleste, si cel ce da nastere unui intelept se bucura.
25. Sa se bucure tatal tau si mama ta, sa se inveseleasca cea care te-a nascut.
26. Fiule, da-mi inima ta si sa gaseasca placere ochii tai in caile mele.
27. Caci curva este o groapa adanca, si straina o fantana stramta.
28. Ea pandeste ca un hot si mareste intre oameni numarul celor stricati.
29. Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftarile? Ale cui sunt neintelegerile? Ale cui sunt plangerile? Ale cui sunt ranirile fara pricina? Ai cui sunt ochii rosii?
30. Ale celor ce intarzie la vin si se duc sa goleasca paharul cu vin amestecat.
31. Nu te uita la vin cand curge rosu si face margaritare in pahar; el aluneca usor,
32. dar pe urma ca un sarpe musca si inteapa ca un basilic.
33. Ochii ti se vor uita dupa femeile altora, si inima iti va vorbi prostii.
34. Vei fi ca un om culcat in mijlocul marii, ca un om culcat pe varful unui catarg.
35. "M-a lovit… dar nu ma doare!… M-a batut… dar nu simt nimic! Cand ma voi trezi? Mai vreau vin!"
2. pune-ti un cutit in gat, daca esti prea lacom.
3. Nu pofti mancarurile lui alese, caci sunt o hrana inselatoare.
4. Nu te chinui ca sa te imbogatesti, nu-ti pune priceperea in aceasta.
5. Abia ti-ai aruncat ochii spre ea si nu mai este; caci bogatia isi face aripi si, ca vulturul, isi ia zborul spre ceruri.
6. Nu manca painea celui pizmas si nu pofti mancarurile lui alese,
7. caci el este ca unul care isi face socotelile in suflet. "Mananca si bea," iti va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
8. Bucata pe care ai mancat-o, o vei varsa, si cuvintele placute pe care le vei spune, sunt pierdute.
9. Nu vorbi la urechea celui nebun, caci el nesocoteste cuvintele tale intelepte.
10. Nu muta hotarul vaduvei si nu intra in ogorul orfanilor,
11. caci razbunatorul lor este puternic: El le va apara pricina impotriva ta.
12. Deschide-ti inima la invatatura, si urechile la cuvintele stiintei.
13. Nu cruta copilul de mustrare, caci daca-l vei lovi cu nuiaua nu va muri.
14. Lovindu-l cu nuiaua, ii scoti sufletul din Locuinta mortilor.
15. Fiule, daca-ti va fi inima inteleapta, inima mea se va bucura,
16. si launtrul meu se va inveseli, cand buzele tale vor spune ce este bine.
17. Sa nu-ti pizmuiasca inima pe cei pacatosi, ci sa aiba totdeauna frica de Domnul;
18. caci este o rasplata, si nu ti se va taia nadejdea.
19. Asculta, fiule, si fii intelept; indreapta-ti inima pe calea cea dreapta.
20. Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se imbuiba cu carne.
21. Caci betivul si cel ce se deda la imbuibare saracesc, si atipirea te face sa porti zdrente.
22. Asculta pe tatal tau, care te-a nascut, si nu nesocoti pe mama ta, cand a imbatranit.
23. Cumpara adevarul si nu-l vinde, intelepciunea, invatatura si priceperea.
24. Tatal celui neprihanit se inveseleste, si cel ce da nastere unui intelept se bucura.
25. Sa se bucure tatal tau si mama ta, sa se inveseleasca cea care te-a nascut.
26. Fiule, da-mi inima ta si sa gaseasca placere ochii tai in caile mele.
27. Caci curva este o groapa adanca, si straina o fantana stramta.
28. Ea pandeste ca un hot si mareste intre oameni numarul celor stricati.
29. Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftarile? Ale cui sunt neintelegerile? Ale cui sunt plangerile? Ale cui sunt ranirile fara pricina? Ai cui sunt ochii rosii?
30. Ale celor ce intarzie la vin si se duc sa goleasca paharul cu vin amestecat.
31. Nu te uita la vin cand curge rosu si face margaritare in pahar; el aluneca usor,
32. dar pe urma ca un sarpe musca si inteapa ca un basilic.
33. Ochii ti se vor uita dupa femeile altora, si inima iti va vorbi prostii.
34. Vei fi ca un om culcat in mijlocul marii, ca un om culcat pe varful unui catarg.
35. "M-a lovit… dar nu ma doare!… M-a batut… dar nu simt nimic! Cand ma voi trezi? Mai vreau vin!"
Pilde capitolul 22
1. Un nume (bun) este mai de preţ decât bogăţia; cinstea este mai preţioasă decât argintul şi decât aurul.
2. Bogatul şi săracul se întâlnesc unul cu altul; dar Cine i-a făcut este Domnul.
3. Cel iscusit vede nenorocirea şi se ascunde, cei simpli trec mai departe şi suferă.
4. Rodul umilinţei şi a temerii de Dumnezeu sunt: bogăţia, mărirea şi viaţa.
5. Mărăcini şi curse sunt în calea celui viclean; cel ce îşi fereşte sufletul lui sa dă la o parte de ele.
6. Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie s-o aibă; chiar când va îmbătrâni nu se va abate de la ea.
7. Bogatul stăpâneşte pe cei săraci, şi cel ce împrumută este slujitor celui de la care se împrumută.
8. Cel ce seamănă nedreptatea seceră nenorocire, iar toiagul mâniei lui îl va bate pe el.
9. Omul blând va fi binecuvântat, căci din pâinea ui dă celui sărac.
10. Alungă pe cel batjocoritor şi cearta va lua sfârşit şi pricina şi defăimarea vor înceta.
11. Cel ce iubeşte curăţia inimii şi ale cărui buze sunt ( pline) de vorbe alese are de prieten pe conducător.
12. Ochii Domnului păzesc ştiinţa şi dărâmă cuvintele celui fără de lege.
13. Cel leneş pune pricini şi zice: "Afară este un leu, aş putea să fiu sugrumat în mijlocul uliţelor".
14. O groapă fără fund este gura femeilor străine; cel ce este lovit de mânia Domnului cade în ea.
15. Dacă nebunia se pripăşeşte în inima celui tânăr, numai varga certării o va îndepărta de el.
16. Dacă împilezi pe un sărac, îţi înmulţeşti averea, dacă dai unui bogat sărăceşti.
17. Pleacă urechea ta şi ascultă cuvintele celor iscusiţi şi inima ta îndreapt-o spre ştiinţa mea.
18. Este plăcut dacă tu le păstrezi înlăuntrul tău. O, de-ar sta toate pe buzele tale!
19. Pentru a-ţi pune nădejdea în Domnul, vreau să-ţi dau învăţătură astăzi.
20. Oare nu ţi-am aşezat în scris în nenumărate rânduri sfaturi şi învăţături,
21. Ca să-ţi fac cunoscut credincioşia cuvintelor adevărate şi să răspunzi prin cuvinte de bună credinţă, celor ce te întreabă?
22. Nu jefui pe sărac, pentru că el e sărac şi nu asupri pe cel nenorocit la poarta (cetăţii),
23. Căci Domnul va apăra pricina lor şi va ridica viaţa celor care îi vor fi jefuit.
24. Nu te întovărăşi cu omul mânios şi cu cel înfierbântat de furie să n-ai nici un amestec,
25. Ca să nu te deprinzi pe calea lui şi să-ti întinzi o cursă pentru viata ta.
26. Nu fi dintre aceia care dau mâna, care se pun chezaşi pentru datorii.
27. Dacă nu ai cu ce plăti, pentru ce te învoieşti ca să ţi se ia şi patul de sub tine?
28. Nu muta hotarul străvechi pe care l-au însemnat părinţii tăi.
29. Vezi tu un om dibaci la lucrul lui? El va sta înaintea conducătorilor şi nu înaintea oamenilor de rând.
2. Bogatul şi săracul se întâlnesc unul cu altul; dar Cine i-a făcut este Domnul.
3. Cel iscusit vede nenorocirea şi se ascunde, cei simpli trec mai departe şi suferă.
4. Rodul umilinţei şi a temerii de Dumnezeu sunt: bogăţia, mărirea şi viaţa.
5. Mărăcini şi curse sunt în calea celui viclean; cel ce îşi fereşte sufletul lui sa dă la o parte de ele.
6. Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie s-o aibă; chiar când va îmbătrâni nu se va abate de la ea.
7. Bogatul stăpâneşte pe cei săraci, şi cel ce împrumută este slujitor celui de la care se împrumută.
8. Cel ce seamănă nedreptatea seceră nenorocire, iar toiagul mâniei lui îl va bate pe el.
9. Omul blând va fi binecuvântat, căci din pâinea ui dă celui sărac.
10. Alungă pe cel batjocoritor şi cearta va lua sfârşit şi pricina şi defăimarea vor înceta.
11. Cel ce iubeşte curăţia inimii şi ale cărui buze sunt ( pline) de vorbe alese are de prieten pe conducător.
12. Ochii Domnului păzesc ştiinţa şi dărâmă cuvintele celui fără de lege.
13. Cel leneş pune pricini şi zice: "Afară este un leu, aş putea să fiu sugrumat în mijlocul uliţelor".
14. O groapă fără fund este gura femeilor străine; cel ce este lovit de mânia Domnului cade în ea.
15. Dacă nebunia se pripăşeşte în inima celui tânăr, numai varga certării o va îndepărta de el.
16. Dacă împilezi pe un sărac, îţi înmulţeşti averea, dacă dai unui bogat sărăceşti.
17. Pleacă urechea ta şi ascultă cuvintele celor iscusiţi şi inima ta îndreapt-o spre ştiinţa mea.
18. Este plăcut dacă tu le păstrezi înlăuntrul tău. O, de-ar sta toate pe buzele tale!
19. Pentru a-ţi pune nădejdea în Domnul, vreau să-ţi dau învăţătură astăzi.
20. Oare nu ţi-am aşezat în scris în nenumărate rânduri sfaturi şi învăţături,
21. Ca să-ţi fac cunoscut credincioşia cuvintelor adevărate şi să răspunzi prin cuvinte de bună credinţă, celor ce te întreabă?
22. Nu jefui pe sărac, pentru că el e sărac şi nu asupri pe cel nenorocit la poarta (cetăţii),
23. Căci Domnul va apăra pricina lor şi va ridica viaţa celor care îi vor fi jefuit.
24. Nu te întovărăşi cu omul mânios şi cu cel înfierbântat de furie să n-ai nici un amestec,
25. Ca să nu te deprinzi pe calea lui şi să-ti întinzi o cursă pentru viata ta.
26. Nu fi dintre aceia care dau mâna, care se pun chezaşi pentru datorii.
27. Dacă nu ai cu ce plăti, pentru ce te învoieşti ca să ţi se ia şi patul de sub tine?
28. Nu muta hotarul străvechi pe care l-au însemnat părinţii tăi.
29. Vezi tu un om dibaci la lucrul lui? El va sta înaintea conducătorilor şi nu înaintea oamenilor de rând.
Pilde capitolul 21
1. Asemenea unui curs de apă este inima regelui în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea.
2. Toată calea omului este dreaptă în ochii lui, dar numai Domnul cântăreşte inimile.
3. Făptuirea dreptăţii şi a judecăţii este mai de preţ pentru Domnul decât jertfa sângeroasă.
4. Ochii semeţi şi inima îngâmfată sunt sfeşnicul păcătoşilor. Aceasta nu este decât păcat.
5. Chibzuiala omului silitor duce numai la câştig, iar cel ce se zoreşte ajunge la pagubă.
6. Comorile dobândite cu limbă mincinoasă sunt deşertăciune trecătoare şi laţuri ale morţii.
7. Silnicia celor fără de lege se ţine după ei, căci nu voiesc să înfăptuiască dreptatea.
8. Calea celui răufăcător e sucită; cel nevinovat lucrează drept.
9. Mai degrabă să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o femeie certăreaţă şi într-o casă mare.
10. Sufletul celui fără de lege pofteşte răutatea, iar aproapele lui nu află milă în ochii lui.
11. Când cel batjocoritor e pedepsit, cel fără minte se înţelepţeşte şi când cel înţelept este dojenit, el câştigă în ştiinţă.
12. Dreptul ia aminte la casa celui nelegiuit. Dumnezeu prăbuşeşte pe cei fără de lege în nenorocire.
13. Cine îşi astupă urechea la strigătul celui sărman şi el, când va striga, nu i se va răspunde.
14. Un dar făcut într-ascuns potoleşte mânia şi un plocon scos din sân, o mânie puternică.
15. Dreptul tresaltă de bucurie când poate să pună în faptă dreptatea, iar spaima e pentru cei ce săvârşesc fărădelegea.
16. Un om care rătăceşte de pe drumul înţelepciunii, se va odihni curând în adunarea celor morţi.
17. Cel ce iubeşte veselia va duce lipsă; cel căruia îi place vinul şi miresmele nu se îmbogăţeşte.
18. Nelegiuitul slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel drept şi vicleanul pentru cel fără prihană.
19. Mai bine să locuieşti în pustiu decât cu o femeie certăreaţă şi supărăcioasă.
20. Comori de preţ şi untdelemn (se găsesc) în casa celui înţelept, dar omul cel nebun le risipeşte.
21. Cel ce umblă în calea dreptăţii şi a milei află viaţă, dreptate şi mărire.
22. Înţeleptul ia cu luptă cruntă cetatea vitejilor şi răstoarnă întăriturile în care ei îşi puneau nădejdea.
23. Cel ce-şi păzeşte gura şi limba lui îşi păzeşte sufletul lui de primejdie.
24. Cine este semeţ şi îngâmfat se cheamă batjocoritor; acela se poartă cu prisos de trufie.
25. Pofta celui leneş îl omoară, căci mâinile nu voiesc să lucreze.
26. Mereu cel fără de lege pofteşte, iar cel drept dă şi nu se zgârceşte.
27. Jertfa celor nelegiuiţi este urâciune pentru Domnul, mai cu seamă când o aduc pentru o faptă ruşinoasă.
28. Martorul mincinos va pieri, iar omul care ascultă va putea vorbi totdeauna.
29. Răufăcătorul are o privire neruşinată, iar omul cel drept îşi ia aminte la purtarea lui.
30. Nu este nici înţelepciune, nici pricepere şi nici sfat care să aibă putere înaintea Domnului.
31. Calul este gata pentru ziua de război, însă biruinţa vine de la Domnul.
2. Toată calea omului este dreaptă în ochii lui, dar numai Domnul cântăreşte inimile.
3. Făptuirea dreptăţii şi a judecăţii este mai de preţ pentru Domnul decât jertfa sângeroasă.
4. Ochii semeţi şi inima îngâmfată sunt sfeşnicul păcătoşilor. Aceasta nu este decât păcat.
5. Chibzuiala omului silitor duce numai la câştig, iar cel ce se zoreşte ajunge la pagubă.
6. Comorile dobândite cu limbă mincinoasă sunt deşertăciune trecătoare şi laţuri ale morţii.
7. Silnicia celor fără de lege se ţine după ei, căci nu voiesc să înfăptuiască dreptatea.
8. Calea celui răufăcător e sucită; cel nevinovat lucrează drept.
9. Mai degrabă să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o femeie certăreaţă şi într-o casă mare.
10. Sufletul celui fără de lege pofteşte răutatea, iar aproapele lui nu află milă în ochii lui.
11. Când cel batjocoritor e pedepsit, cel fără minte se înţelepţeşte şi când cel înţelept este dojenit, el câştigă în ştiinţă.
12. Dreptul ia aminte la casa celui nelegiuit. Dumnezeu prăbuşeşte pe cei fără de lege în nenorocire.
13. Cine îşi astupă urechea la strigătul celui sărman şi el, când va striga, nu i se va răspunde.
14. Un dar făcut într-ascuns potoleşte mânia şi un plocon scos din sân, o mânie puternică.
15. Dreptul tresaltă de bucurie când poate să pună în faptă dreptatea, iar spaima e pentru cei ce săvârşesc fărădelegea.
16. Un om care rătăceşte de pe drumul înţelepciunii, se va odihni curând în adunarea celor morţi.
17. Cel ce iubeşte veselia va duce lipsă; cel căruia îi place vinul şi miresmele nu se îmbogăţeşte.
18. Nelegiuitul slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel drept şi vicleanul pentru cel fără prihană.
19. Mai bine să locuieşti în pustiu decât cu o femeie certăreaţă şi supărăcioasă.
20. Comori de preţ şi untdelemn (se găsesc) în casa celui înţelept, dar omul cel nebun le risipeşte.
21. Cel ce umblă în calea dreptăţii şi a milei află viaţă, dreptate şi mărire.
22. Înţeleptul ia cu luptă cruntă cetatea vitejilor şi răstoarnă întăriturile în care ei îşi puneau nădejdea.
23. Cel ce-şi păzeşte gura şi limba lui îşi păzeşte sufletul lui de primejdie.
24. Cine este semeţ şi îngâmfat se cheamă batjocoritor; acela se poartă cu prisos de trufie.
25. Pofta celui leneş îl omoară, căci mâinile nu voiesc să lucreze.
26. Mereu cel fără de lege pofteşte, iar cel drept dă şi nu se zgârceşte.
27. Jertfa celor nelegiuiţi este urâciune pentru Domnul, mai cu seamă când o aduc pentru o faptă ruşinoasă.
28. Martorul mincinos va pieri, iar omul care ascultă va putea vorbi totdeauna.
29. Răufăcătorul are o privire neruşinată, iar omul cel drept îşi ia aminte la purtarea lui.
30. Nu este nici înţelepciune, nici pricepere şi nici sfat care să aibă putere înaintea Domnului.
31. Calul este gata pentru ziua de război, însă biruinţa vine de la Domnul.
Pilde capitolul 20
1. Un ocărâtor este vinul, un zurbagiu băutura îmbătătoare şi oricine se lasă ademenit nu este înţelept.
2. Groaza pe care o insuflă regele este ca răcnetul leului; cel ce îl întărâtă păcătuieşte împotriva sa însuşi.
3. Este o mare însuşire pentru om să se stăpânească de la ceartă şi tot nebunul se întărâtă.
4. Toamna leneşul nu lucrează, iar când vine să culeagă rodul la seceriş, nimic nu află.
5. O apă adâncă este sfatul în inima omului, iar omul deştept ştie s-o scoată.
6. Mulţi oameni se laudă cu mărinimia, dar un prieten adevărat cine-l află?
7. Omul drept umblă pe calea lui fără prihană; fericiţi sunt copiii care vin după el!
8. Un rege care stă pe scaunul de judecată deosebeşte cu ochii lui orice faptă rea.
9. Cine poate spune: Curăţit-am inima mea; sunt curat de păcat?
10. Două feluri de greutăţi de cântărit şi de măsurat sunt urâciune înaintea Domnului.
11. Copilul se dă pe faţă din lucrările lui, dacă purtarea lui este fără prihană şi dreaptă.
12. Urechea care aude şi ochiul care vede, pe amândouă le-a zidit Domnul.
13. Nu iubi somnul, ca să nu ajungi sărac; ţine ochii deschişi, numai aşa vei fi îndestulat de pâine.
14. "Rău, rău!", zice cumpărătorul, iar după ce pleacă se laudă.
15. Chiar dacă ai aur şi pietre preţioase, dar o podoabă fără seamăn sunt buzele chibzuite.
16. Ia-i haina şi fiindcă s-a pus chezaş pentru altul în locul celor străini, ia-l zălog.
17. Bună e la gust pâinea agonisită cu înşelăciune, dar după aceea gura se umple de pietricele.
18. Planurile se întăresc prin sfaturi; luptă-te cu luare aminte.
19. Cine trădează taina umblă ca un defăimător şi nu te întovărăşi cu cel ce are mereu buzele deschise.
20. Cel ce blesteamă pe tatăl său şi pe mama sa stinge sfeşnicul în mijlocul întunericului.
21. O moştenire repede câştigată de la început, la urmă va fi fără binecuvântare.
22. Nu spune: "Vreau să răsplătesc cu rău!" Nădăjduieşte în Domnul şi El iţi va veni în ajutor.
23. Greutăţile nedrepte pentru cântărire sunt urâciune înaintea Domnului şi cântarele înşelătoare nu sunt decât un lucru rău.
24. De Domnul sunt hotărâţi paşii omului, căci cum ar putea omul să priceapă calea lui?
25. O cursă este pentru om să afierosească Domnului ceva în grabă şi după ce a făgăduit să-i pară rău.
26. Un rege înţelept simte pe cei fără de lege şi lasă să treacă roata peste ei.
27. Sufletul omului este un sfeşnic de la Domnul; el cercetează toate cămările trupului.
28. Iubirea şi credinţa păzesc pe rege şi prin iubire îşi sprijină tronul său.
29. Faima celor tineri este puterea lor şi podoaba celor bătrâni părul lor cărunt.
30. Rănile sângeroase sunt un leac pentru cel răufăcător şi lovituri care pătrund până înlăuntrul trupului.
2. Groaza pe care o insuflă regele este ca răcnetul leului; cel ce îl întărâtă păcătuieşte împotriva sa însuşi.
3. Este o mare însuşire pentru om să se stăpânească de la ceartă şi tot nebunul se întărâtă.
4. Toamna leneşul nu lucrează, iar când vine să culeagă rodul la seceriş, nimic nu află.
5. O apă adâncă este sfatul în inima omului, iar omul deştept ştie s-o scoată.
6. Mulţi oameni se laudă cu mărinimia, dar un prieten adevărat cine-l află?
7. Omul drept umblă pe calea lui fără prihană; fericiţi sunt copiii care vin după el!
8. Un rege care stă pe scaunul de judecată deosebeşte cu ochii lui orice faptă rea.
9. Cine poate spune: Curăţit-am inima mea; sunt curat de păcat?
10. Două feluri de greutăţi de cântărit şi de măsurat sunt urâciune înaintea Domnului.
11. Copilul se dă pe faţă din lucrările lui, dacă purtarea lui este fără prihană şi dreaptă.
12. Urechea care aude şi ochiul care vede, pe amândouă le-a zidit Domnul.
13. Nu iubi somnul, ca să nu ajungi sărac; ţine ochii deschişi, numai aşa vei fi îndestulat de pâine.
14. "Rău, rău!", zice cumpărătorul, iar după ce pleacă se laudă.
15. Chiar dacă ai aur şi pietre preţioase, dar o podoabă fără seamăn sunt buzele chibzuite.
16. Ia-i haina şi fiindcă s-a pus chezaş pentru altul în locul celor străini, ia-l zălog.
17. Bună e la gust pâinea agonisită cu înşelăciune, dar după aceea gura se umple de pietricele.
18. Planurile se întăresc prin sfaturi; luptă-te cu luare aminte.
19. Cine trădează taina umblă ca un defăimător şi nu te întovărăşi cu cel ce are mereu buzele deschise.
20. Cel ce blesteamă pe tatăl său şi pe mama sa stinge sfeşnicul în mijlocul întunericului.
21. O moştenire repede câştigată de la început, la urmă va fi fără binecuvântare.
22. Nu spune: "Vreau să răsplătesc cu rău!" Nădăjduieşte în Domnul şi El iţi va veni în ajutor.
23. Greutăţile nedrepte pentru cântărire sunt urâciune înaintea Domnului şi cântarele înşelătoare nu sunt decât un lucru rău.
24. De Domnul sunt hotărâţi paşii omului, căci cum ar putea omul să priceapă calea lui?
25. O cursă este pentru om să afierosească Domnului ceva în grabă şi după ce a făgăduit să-i pară rău.
26. Un rege înţelept simte pe cei fără de lege şi lasă să treacă roata peste ei.
27. Sufletul omului este un sfeşnic de la Domnul; el cercetează toate cămările trupului.
28. Iubirea şi credinţa păzesc pe rege şi prin iubire îşi sprijină tronul său.
29. Faima celor tineri este puterea lor şi podoaba celor bătrâni părul lor cărunt.
30. Rănile sângeroase sunt un leac pentru cel răufăcător şi lovituri care pătrund până înlăuntrul trupului.
Pilde capitolul 19
1. Mai mult pretuieste saracul care umbla in neprihanirea lui, decat un bogat cu buze stricate si nebun. -
2. Lipsa de stiinta este o paguba pentru cineva, si cine alearga neghiobeste inainte o nimereste rau. -
3. Nebunia omului ii suceste calea, si apoi carteste impotriva Domnului cu inima lui. -
4. Bogatia aduce un mare numar de prieteni, dar saracul este parasit de prietenul lui. -
5. Martorul mincinos nu ramane nepedepsit, si cel ce spune minciuni nu va scapa. -
6. Omul darnic are multi lingusitori si toti sunt prieteni cu cel ce da daruri. -
7. Toti fratii saracului il urasc; cu cat mai mult se departeaza prietenii lui de el! El se indreapta spre ei cu vorbe rugatoare, dar ei se fac nevazuti. -
8. Cine capata intelepciune, isi iubeste sufletul; cine pastreaza priceperea, gaseste fericirea. -
9. Martorul mincinos nu ramane nepedepsit, si cel ce spune minciuni va pieri. -
10. Unui nebun nu-i sade bine sa traiasca in desfatari, cu atat mai putin unui rob sa stapaneasca peste voievozi. -
11. Intelepciunea face pe om rabdator si este o cinste pentru el sa uite greselile. -
12. Mania imparatului este ca racnetul unui leu, si bunavointa lui este ca roua pe iarba. -
13. Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatal sau, si o nevasta galcevitoare este ca o streasina de pe care picura intruna. -
14. Casa si averea le mostenim de la parinti, dar o nevasta priceputa este un dar de la Domnul. -
15. Lenea te cufunda intr-un somn adanc, si sufletul molatic sufera de foame."
16. Cine pazeste porunca, isi pazeste sufletul; cine nu vegheaza asupra caii sale, va muri. -
17. Cine are mila de sarac, imprumuta pe Domnul, si El ii va rasplati binefacerea. -
18. Pedepseste-ti fiul, caci tot mai este nadejde, dar nu dori sa-l omori. -
19. Cel pe care-l apuca mania trebuie sa-si ia pedeapsa; caci, daca-l scoti din ea, va trebui sa mai faci o data lucrul acesta. -
20. Asculta sfaturile si primeste invatatura ca sa fii intelept pe viitor! -
21. Omul face multe planuri in inima lui, dar hotararea Domnului, aceea se implineste. -
22. Ceea ce face farmecul unui om este bunatatea lui; si mai mult pretuieste un sarac decat un mincinos. -
23. Frica de Domnul duce la viata, si cel ce o are petrece noaptea satul, fara sa fie cercetat de nenorocire. -
24. Lenesul isi vara mana in strachina si n-o duce inapoi la gura. -
25. Loveste pe batjocoritor, si prostul se va face intelept; mustra pe omul priceput, si va intelege stiinta. -
26. Cine jefuieste pe tatal sau si izgoneste pe mama sa, este un fiu care aduce rusine si ocara. -
27. Inceteaza, fiule, sa mai asculti invatatura, daca ea te departeaza de invataturile intelepte. -
28. Un martor stricat isi bate joc de dreptate, si gura celor rai inghite nelegiuirea. -
29. Pedepsele sunt pregatite pentru batjocoritori, si loviturile pentru spinarile nebunilor. -
2. Lipsa de stiinta este o paguba pentru cineva, si cine alearga neghiobeste inainte o nimereste rau. -
3. Nebunia omului ii suceste calea, si apoi carteste impotriva Domnului cu inima lui. -
4. Bogatia aduce un mare numar de prieteni, dar saracul este parasit de prietenul lui. -
5. Martorul mincinos nu ramane nepedepsit, si cel ce spune minciuni nu va scapa. -
6. Omul darnic are multi lingusitori si toti sunt prieteni cu cel ce da daruri. -
7. Toti fratii saracului il urasc; cu cat mai mult se departeaza prietenii lui de el! El se indreapta spre ei cu vorbe rugatoare, dar ei se fac nevazuti. -
8. Cine capata intelepciune, isi iubeste sufletul; cine pastreaza priceperea, gaseste fericirea. -
9. Martorul mincinos nu ramane nepedepsit, si cel ce spune minciuni va pieri. -
10. Unui nebun nu-i sade bine sa traiasca in desfatari, cu atat mai putin unui rob sa stapaneasca peste voievozi. -
11. Intelepciunea face pe om rabdator si este o cinste pentru el sa uite greselile. -
12. Mania imparatului este ca racnetul unui leu, si bunavointa lui este ca roua pe iarba. -
13. Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatal sau, si o nevasta galcevitoare este ca o streasina de pe care picura intruna. -
14. Casa si averea le mostenim de la parinti, dar o nevasta priceputa este un dar de la Domnul. -
15. Lenea te cufunda intr-un somn adanc, si sufletul molatic sufera de foame."
16. Cine pazeste porunca, isi pazeste sufletul; cine nu vegheaza asupra caii sale, va muri. -
17. Cine are mila de sarac, imprumuta pe Domnul, si El ii va rasplati binefacerea. -
18. Pedepseste-ti fiul, caci tot mai este nadejde, dar nu dori sa-l omori. -
19. Cel pe care-l apuca mania trebuie sa-si ia pedeapsa; caci, daca-l scoti din ea, va trebui sa mai faci o data lucrul acesta. -
20. Asculta sfaturile si primeste invatatura ca sa fii intelept pe viitor! -
21. Omul face multe planuri in inima lui, dar hotararea Domnului, aceea se implineste. -
22. Ceea ce face farmecul unui om este bunatatea lui; si mai mult pretuieste un sarac decat un mincinos. -
23. Frica de Domnul duce la viata, si cel ce o are petrece noaptea satul, fara sa fie cercetat de nenorocire. -
24. Lenesul isi vara mana in strachina si n-o duce inapoi la gura. -
25. Loveste pe batjocoritor, si prostul se va face intelept; mustra pe omul priceput, si va intelege stiinta. -
26. Cine jefuieste pe tatal sau si izgoneste pe mama sa, este un fiu care aduce rusine si ocara. -
27. Inceteaza, fiule, sa mai asculti invatatura, daca ea te departeaza de invataturile intelepte. -
28. Un martor stricat isi bate joc de dreptate, si gura celor rai inghite nelegiuirea. -
29. Pedepsele sunt pregatite pentru batjocoritori, si loviturile pentru spinarile nebunilor. -
Pilde capitolul 18
1. Cel ursuz cauta ce-i place lui, se supara de orice lucru bun. -
2. Nebunului nu-i este de invatatura, ci vrea sa arate ce stie el. -
3. Cand vine cel rau, vine si dispretul; si odata cu rusinea, vine si ocara. -
4. Cuvintele gurii unui om sunt ca niste ape adanci; izvorul intelepciunii este ca un suvoi care curge intruna. -
5. Nu este bine sa ai incredere in fata celui rau, ca sa nedreptatesti pe cel neprihanit la judecata. -
6. Vorbele nebunului aduc cearta, si gura lui injura pana starneste lovituri. -
7. Gura nebunului ii aduce pieirea, si buzele ii sunt o cursa pentru suflet. -
8. Cuvintele barfitorului sunt ca prajiturile: aluneca pana in fundul maruntaielor. -
9. Cine se leneveste in lucrul lui este frate cu cel ce nimiceste. -
10. Numele Domnului este un turn tare; cel neprihanit fuge in el si sta la adapost. -
11. Averea este o cetate intarita, pentru cel bogat; in inchipuirea lui, ea este un zid inalt. -
12. Inainte de pieire, inima omului se ingamfa, dar smerenia merge inaintea slavei. -
13. Cine raspunde fara sa fi ascultat, face o prostie si isi trage rusinea. -
14. Duhul omului il sprijina la boala; dar duhul doborat de intristare, cine-l va ridica? -
15. O inima priceputa dobandeste stiinta, si urechea celor intelepti cauta stiinta. -
16. Darurile unui om ii fac loc si-i deschid intrarea inaintea celor mari. -
17. Cel care vorbeste intai in pricina lui, pare ca are dreptate, dar vine celalalt si-l ia la cercetare. -
18. Sortul pune capat neintelegerilor si hotaraste intre cei puternici.
19. Fratii nedreptatiti sunt mai greu de castigat decat o cetate intarita, si certurile lor sunt tot asa de greu de inlaturat ca zavoarele unei case imparatesti. -
20. Din rodul gurii lui isi satura omul trupul, din venitul buzelor lui se satura.
21. Moartea si viata sunt in puterea limbii; oricine o iubeste, ii va manca roadele. -
22. Cine gaseste o nevasta buna gaseste fericirea; este un har pe care-l capata de la Domnul. -
23. Saracul vorbeste rugandu-se, dar bogatul raspunde cu asprime. -
24. Cine isi face multi prieteni, ii face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care tine mai mult la tine decat un frate. -
2. Nebunului nu-i este de invatatura, ci vrea sa arate ce stie el. -
3. Cand vine cel rau, vine si dispretul; si odata cu rusinea, vine si ocara. -
4. Cuvintele gurii unui om sunt ca niste ape adanci; izvorul intelepciunii este ca un suvoi care curge intruna. -
5. Nu este bine sa ai incredere in fata celui rau, ca sa nedreptatesti pe cel neprihanit la judecata. -
6. Vorbele nebunului aduc cearta, si gura lui injura pana starneste lovituri. -
7. Gura nebunului ii aduce pieirea, si buzele ii sunt o cursa pentru suflet. -
8. Cuvintele barfitorului sunt ca prajiturile: aluneca pana in fundul maruntaielor. -
9. Cine se leneveste in lucrul lui este frate cu cel ce nimiceste. -
10. Numele Domnului este un turn tare; cel neprihanit fuge in el si sta la adapost. -
11. Averea este o cetate intarita, pentru cel bogat; in inchipuirea lui, ea este un zid inalt. -
12. Inainte de pieire, inima omului se ingamfa, dar smerenia merge inaintea slavei. -
13. Cine raspunde fara sa fi ascultat, face o prostie si isi trage rusinea. -
14. Duhul omului il sprijina la boala; dar duhul doborat de intristare, cine-l va ridica? -
15. O inima priceputa dobandeste stiinta, si urechea celor intelepti cauta stiinta. -
16. Darurile unui om ii fac loc si-i deschid intrarea inaintea celor mari. -
17. Cel care vorbeste intai in pricina lui, pare ca are dreptate, dar vine celalalt si-l ia la cercetare. -
18. Sortul pune capat neintelegerilor si hotaraste intre cei puternici.
19. Fratii nedreptatiti sunt mai greu de castigat decat o cetate intarita, si certurile lor sunt tot asa de greu de inlaturat ca zavoarele unei case imparatesti. -
20. Din rodul gurii lui isi satura omul trupul, din venitul buzelor lui se satura.
21. Moartea si viata sunt in puterea limbii; oricine o iubeste, ii va manca roadele. -
22. Cine gaseste o nevasta buna gaseste fericirea; este un har pe care-l capata de la Domnul. -
23. Saracul vorbeste rugandu-se, dar bogatul raspunde cu asprime. -
24. Cine isi face multi prieteni, ii face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care tine mai mult la tine decat un frate. -
Pilde capitolul 17
1. Mai bine o bucata de paine uscata, cu pace, decat o casa plina de carnuri, cu cearta! -
2. Un argat cu minte stapaneste peste fiul care face rusine si va imparti mostenirea cu fratii lui.
3. Tigaia lamureste argintul, si cuptorul lamureste aurul; dar Cel ce incearca inimile este Domnul. -
4. Cel rau asculta cu luare aminte la buza nelegiuita, si mincinosul pleaca urechea la limba nimicitoare. -
5. Cine isi bate joc de sarac, isi bate joc de Cel ce l-a facut; cine se bucura de o nenorocire, nu va ramane nepedepsit. -
6. Copiii copiilor sunt cununa batranilor, si parintii sunt slava copiilor lor. -
7. Cuvintele alese nu se potrivesc in gura unui nebun; cu cat mai putin cuvintele mincinoase in gura unui om de vita aleasa! -
8. Darurile par o piatra scumpa in ochii celor ce le primesc: oriincotro se intorc, izbandesc. -
9. Cine acopera o greseala, cauta dragostea, dar cine o pomeneste mereu in vorbirile lui, dezbina pe prieteni. -
10. O mustrare patrunde mai mult pe omul priceput, decat o suta de lovituri pe cel nebun. -
11. Cel rau nu cauta decat rascoala, dar un sol fara mila va fi trimis impotriva lui. -
12. Mai bine sa intalnesti o ursoaica jefuita de puii ei, decat un nebun in timpul nebuniei lui. -
13. Celui ce intoarce rau pentru bine, nu-i va parasi raul casa. -
14. Inceputul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curma cearta inainte de a se inteti. -
15. Cel ce iarta pe vinovat si osandeste pe cel nevinovat, sunt amandoi o scarba inaintea Domnului. -
16. La ce slujeste argintul in mana nebunului? Sa cumpere intelepciunea?… Dar n-are minte. -
17. Prietenul adevarat iubeste oricand, si in nenorocire ajunge ca un frate. -
18. Omul fara minte da chezasie, se pune chezas pentru aproapele sau. -
19. Cine iubeste certurile iubeste pacatul, si cine-si zideste poarta prea inalta, isi cauta pieirea. -
20. Cel cu inima prefacuta nu gaseste fericirea, si cel cu limba stricata cade in nenorocire. -
21. Cine da nastere unui nebun va avea intristare, si tatal unui nebun nu poate sa se bucure. -
22. O inima vesela este un bun leac, dar un duh mahnit usuca oasele. -
23. Cel rau primeste daruri pe ascuns ca sa suceasca si caile dreptatii. -
24. Intelepciunea este in fata omului priceput, dar ochii nebunului o cauta la capatul pamantului. -
25. Un fiu nebun aduce necaz tatalui sau si amaraciune celei ce l-a nascut. -
26. Nu este bine sa osandesti pe cel neprihanit la o gloaba, nici sa lovesti pe cei de neam ales din pricina neprihanirii lor. -
27. Cine isi infraneaza vorbele, cunoaste stiinta, si cine are duhul potolit este un om priceput. -
28. Chiar si un prost ar trece de intelept daca ar tacea, si de priceput daca si-ar tine gura. -
2. Un argat cu minte stapaneste peste fiul care face rusine si va imparti mostenirea cu fratii lui.
3. Tigaia lamureste argintul, si cuptorul lamureste aurul; dar Cel ce incearca inimile este Domnul. -
4. Cel rau asculta cu luare aminte la buza nelegiuita, si mincinosul pleaca urechea la limba nimicitoare. -
5. Cine isi bate joc de sarac, isi bate joc de Cel ce l-a facut; cine se bucura de o nenorocire, nu va ramane nepedepsit. -
6. Copiii copiilor sunt cununa batranilor, si parintii sunt slava copiilor lor. -
7. Cuvintele alese nu se potrivesc in gura unui nebun; cu cat mai putin cuvintele mincinoase in gura unui om de vita aleasa! -
8. Darurile par o piatra scumpa in ochii celor ce le primesc: oriincotro se intorc, izbandesc. -
9. Cine acopera o greseala, cauta dragostea, dar cine o pomeneste mereu in vorbirile lui, dezbina pe prieteni. -
10. O mustrare patrunde mai mult pe omul priceput, decat o suta de lovituri pe cel nebun. -
11. Cel rau nu cauta decat rascoala, dar un sol fara mila va fi trimis impotriva lui. -
12. Mai bine sa intalnesti o ursoaica jefuita de puii ei, decat un nebun in timpul nebuniei lui. -
13. Celui ce intoarce rau pentru bine, nu-i va parasi raul casa. -
14. Inceputul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curma cearta inainte de a se inteti. -
15. Cel ce iarta pe vinovat si osandeste pe cel nevinovat, sunt amandoi o scarba inaintea Domnului. -
16. La ce slujeste argintul in mana nebunului? Sa cumpere intelepciunea?… Dar n-are minte. -
17. Prietenul adevarat iubeste oricand, si in nenorocire ajunge ca un frate. -
18. Omul fara minte da chezasie, se pune chezas pentru aproapele sau. -
19. Cine iubeste certurile iubeste pacatul, si cine-si zideste poarta prea inalta, isi cauta pieirea. -
20. Cel cu inima prefacuta nu gaseste fericirea, si cel cu limba stricata cade in nenorocire. -
21. Cine da nastere unui nebun va avea intristare, si tatal unui nebun nu poate sa se bucure. -
22. O inima vesela este un bun leac, dar un duh mahnit usuca oasele. -
23. Cel rau primeste daruri pe ascuns ca sa suceasca si caile dreptatii. -
24. Intelepciunea este in fata omului priceput, dar ochii nebunului o cauta la capatul pamantului. -
25. Un fiu nebun aduce necaz tatalui sau si amaraciune celei ce l-a nascut. -
26. Nu este bine sa osandesti pe cel neprihanit la o gloaba, nici sa lovesti pe cei de neam ales din pricina neprihanirii lor. -
27. Cine isi infraneaza vorbele, cunoaste stiinta, si cine are duhul potolit este un om priceput. -
28. Chiar si un prost ar trece de intelept daca ar tacea, si de priceput daca si-ar tine gura. -
Pilde capitolul 16
1. Planurile pe care le face inima atarna de om, dar raspunsul pe care-l da gura vine de la Domnul. -
2. Toate caile omului sunt curate in ochii lui, dar cel ce cerceteaza duhurile este Domnul. -
3. Incredinteaza-ti lucrarile in mana Domnului si iti vor izbuti planurile. -
4. Domnul a facut toate pentru o tinta, chiar si pe cel rau pentru ziua nenorocirii. -
5. Orice inima trufasa este o scarba inaintea Domnului; hotarat, ea nu va ramane nepedepsita. -
6. Prin dragoste si credinciosie omul ispaseste nelegiuirea, si prin frica de Domnul se abate de la rau. -
7. Cand sunt placute Domnului caile cuiva, ii face prieteni chiar si pe vrajmasii lui. -
8. Mai bine putin, cu dreptate, decat mari venituri, cu strambatate. -
9. Inima omului se gandeste pe ce cale sa mearga, dar Domnul ii indreapta pasii. -
10. Hotarari dumnezeiesti sunt pe buzele imparatului, gura lui nu trebuie sa faca greseli cand judeca. -
11. Cantarul si cumpana dreapta vin de la Domnul; toate greutatile de cantarit sunt lucrarea Lui. -
12. Imparatilor le este scarba sa faca rau, caci prin neprihanire se intareste un scaun de domnie. -
13. Buzele neprihanite sunt placute imparatilor, si ei iubesc pe cel ce vorbeste cu neprihanire. -
14. Mania imparatului este un vestitor al mortii, dar un om intelept trebuie s-o potoleasca. -
15. Seninatatea fetei imparatului este viata, si bunavointa lui este ca o ploaie de primavara.
16. Cu cat mai mult face castigarea intelepciunii decat a aurului! Cu cat este mai de dorit castigarea priceperii decat a argintului! -
17. Calea oamenilor fara prihana este sa se fereasca de rau; acela isi pazeste sufletul, care vegheaza asupra caii sale. -
18. Mandria merge inaintea pieirii, si trufia merge inaintea caderii. -
19. Mai bine sa fii smerit cu cei smeriti, decat sa imparti prada cu cei mandri. -
20. Cine cugeta la Cuvantul Domnului gaseste fericirea, si cine se increde in Domnul este fericit. -
21. Cine are o inima inteleapta este numit priceput, dar dulceata buzelor mareste stiinta. -
22. Intelepciunea este un izvor de viata pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -
23. Cine are o inima inteleapta isi arata intelepciunea cand vorbeste si mereu se vad invataturi noi pe buzele lui. -
24. Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet si sanatoase pentru oase. -
25. Multe cai i se par bune omului, dar la urma duc la moarte. -
26. Cine munceste, pentru el munceste, caci foamea lui il indeamna la lucru. -
27. Omul stricat pregateste nenorocirea, si pe buzele lui este ca un foc aprins.
28. Omul neastamparat starneste certuri, si paratorul dezbina pe cei mai buni prieteni. -
29. Omul asupritor amageste pe aproapele sau si-l duce pe o cale care nu este buna. -
30. Cine inchide ochii ca sa se dedea la ganduri stricate, cine-si musca buzele, a si savarsit raul. -
31. Perii albi sunt o cununa de cinste, ea se gaseste pe calea neprihanirii. -
32. Cel incet la manie pretuieste mai mult decat un viteaz, si cine este stapan pe sine pretuieste mai mult decat cine cucereste cetati. -
33. Se arunca sortul in poala hainei, dar orice hotarare vine de la Domnul.
2. Toate caile omului sunt curate in ochii lui, dar cel ce cerceteaza duhurile este Domnul. -
3. Incredinteaza-ti lucrarile in mana Domnului si iti vor izbuti planurile. -
4. Domnul a facut toate pentru o tinta, chiar si pe cel rau pentru ziua nenorocirii. -
5. Orice inima trufasa este o scarba inaintea Domnului; hotarat, ea nu va ramane nepedepsita. -
6. Prin dragoste si credinciosie omul ispaseste nelegiuirea, si prin frica de Domnul se abate de la rau. -
7. Cand sunt placute Domnului caile cuiva, ii face prieteni chiar si pe vrajmasii lui. -
8. Mai bine putin, cu dreptate, decat mari venituri, cu strambatate. -
9. Inima omului se gandeste pe ce cale sa mearga, dar Domnul ii indreapta pasii. -
10. Hotarari dumnezeiesti sunt pe buzele imparatului, gura lui nu trebuie sa faca greseli cand judeca. -
11. Cantarul si cumpana dreapta vin de la Domnul; toate greutatile de cantarit sunt lucrarea Lui. -
12. Imparatilor le este scarba sa faca rau, caci prin neprihanire se intareste un scaun de domnie. -
13. Buzele neprihanite sunt placute imparatilor, si ei iubesc pe cel ce vorbeste cu neprihanire. -
14. Mania imparatului este un vestitor al mortii, dar un om intelept trebuie s-o potoleasca. -
15. Seninatatea fetei imparatului este viata, si bunavointa lui este ca o ploaie de primavara.
16. Cu cat mai mult face castigarea intelepciunii decat a aurului! Cu cat este mai de dorit castigarea priceperii decat a argintului! -
17. Calea oamenilor fara prihana este sa se fereasca de rau; acela isi pazeste sufletul, care vegheaza asupra caii sale. -
18. Mandria merge inaintea pieirii, si trufia merge inaintea caderii. -
19. Mai bine sa fii smerit cu cei smeriti, decat sa imparti prada cu cei mandri. -
20. Cine cugeta la Cuvantul Domnului gaseste fericirea, si cine se increde in Domnul este fericit. -
21. Cine are o inima inteleapta este numit priceput, dar dulceata buzelor mareste stiinta. -
22. Intelepciunea este un izvor de viata pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -
23. Cine are o inima inteleapta isi arata intelepciunea cand vorbeste si mereu se vad invataturi noi pe buzele lui. -
24. Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet si sanatoase pentru oase. -
25. Multe cai i se par bune omului, dar la urma duc la moarte. -
26. Cine munceste, pentru el munceste, caci foamea lui il indeamna la lucru. -
27. Omul stricat pregateste nenorocirea, si pe buzele lui este ca un foc aprins.
28. Omul neastamparat starneste certuri, si paratorul dezbina pe cei mai buni prieteni. -
29. Omul asupritor amageste pe aproapele sau si-l duce pe o cale care nu este buna. -
30. Cine inchide ochii ca sa se dedea la ganduri stricate, cine-si musca buzele, a si savarsit raul. -
31. Perii albi sunt o cununa de cinste, ea se gaseste pe calea neprihanirii. -
32. Cel incet la manie pretuieste mai mult decat un viteaz, si cine este stapan pe sine pretuieste mai mult decat cine cucereste cetati. -
33. Se arunca sortul in poala hainei, dar orice hotarare vine de la Domnul.
Pilde capitolul 15
1. Un raspuns bland potoleste mania, dar o vorba aspra atata mania.
2. Limba inteleptilor da stiinta placuta, dar gura nesocotitilor improasca nebunie. -
3. Ochii Domnului sunt in orice loc, ei vad pe cei rai si pe cei buni. -
4. Limba dulce este un pom de viata, dar limba stricata zdrobeste sufletul. -
5. Nesocotitul dispretuieste invatatura tatalui sau, dar cine ia seama la mustrare ajunge intelept. -
6. In casa celui neprihanit este mare belsug, dar in castigurile celui rau este tulburare. -
7. Buzele inteleptilor seamana stiinta, dar inima celor nesocotiti este stricata. -
8. Jertfa celor rai este o scarba inaintea Domnului, dar rugaciunea celor fara prihana Ii este placuta. -
9. Calea celui rau este urata Domnului, dar El iubeste pe cel ce umbla dupa neprihanire. -
10. Cine paraseste cararea este aspru pedepsit, si cine uraste mustrarea va muri. -
11. Locuinta mortilor si Adancul sunt cunoscute Domnului, cu cat mai mult inimile oamenilor! -
12. Batjocoritorului nu-i place sa fie mustrat, de aceea nu se duce la cei intelepti. -
13. O inima vesela insenineaza fata; dar cand inima este trista, duhul este mahnit. -
14. Inima celor priceputi cauta stiinta, dar gura nesocotitilor gaseste placere in nebunie. -
15. Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima multumita are un ospat necurmat. -
16. Mai bine putin, cu frica de Domnul, decat o mare bogatie, cu tulburare! -
17. Mai bine un pranz de verdeturi si dragoste, decat un bou ingrasat si ura. -
18. Un om iute la manie starneste certuri, dar cine este incet la manie potoleste neintelegerile.
19. Drumul lenesului este ca un hatis de spini, dar cararea celor fara prihana este netezita. -
20. Un fiu intelept este bucuria tatalui sau, dar un om nesocotit dispretuieste pe mama sa. -
21. Nebunia este o bucurie pentru cel fara minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -
22. Planurile nu izbutesc, cand lipseste o adunare care sa chibzuiasca, dar izbutesc cand sunt multi sfetnici."
23. Omul are bucurie sa dea un raspuns cu gura lui, si ce buna este o vorba spusa la vreme potrivita! -
24. Pentru cel intelept, cararea vietii duce in sus, ca sa-l abata de la Locuinta mortilor, care este jos. -
25. Domnul surpa casa celor mandri, dar intareste hotarele vaduvei. -
26. Gandurile rele sunt urate Domnului, dar cuvintele prietenoase sunt curate inaintea Lui. -
27. Cel lacom de castig isi tulbura casa, dar cel ce uraste mita va trai. -
28. Inima celui neprihanit se gandeste ce sa raspunda, dar gura celor rai improasca rautati. -
29. Domnul Se departeaza de cei rai, dar asculta rugaciunea celor neprihaniti. -
30. O privire prietenoasa inveseleste inima, o veste buna intareste oasele. -
31. Urechea care ia aminte la invataturile care duc la viata locuieste in mijlocul inteleptilor. -
32. Cel ce leapada certarea isi dispretuieste sufletul, dar cel ce asculta mustrarea capata pricepere. -
33. Frica de Domnul este scoala intelepciunii, si smerenia merge inaintea slavei. -
2. Limba inteleptilor da stiinta placuta, dar gura nesocotitilor improasca nebunie. -
3. Ochii Domnului sunt in orice loc, ei vad pe cei rai si pe cei buni. -
4. Limba dulce este un pom de viata, dar limba stricata zdrobeste sufletul. -
5. Nesocotitul dispretuieste invatatura tatalui sau, dar cine ia seama la mustrare ajunge intelept. -
6. In casa celui neprihanit este mare belsug, dar in castigurile celui rau este tulburare. -
7. Buzele inteleptilor seamana stiinta, dar inima celor nesocotiti este stricata. -
8. Jertfa celor rai este o scarba inaintea Domnului, dar rugaciunea celor fara prihana Ii este placuta. -
9. Calea celui rau este urata Domnului, dar El iubeste pe cel ce umbla dupa neprihanire. -
10. Cine paraseste cararea este aspru pedepsit, si cine uraste mustrarea va muri. -
11. Locuinta mortilor si Adancul sunt cunoscute Domnului, cu cat mai mult inimile oamenilor! -
12. Batjocoritorului nu-i place sa fie mustrat, de aceea nu se duce la cei intelepti. -
13. O inima vesela insenineaza fata; dar cand inima este trista, duhul este mahnit. -
14. Inima celor priceputi cauta stiinta, dar gura nesocotitilor gaseste placere in nebunie. -
15. Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima multumita are un ospat necurmat. -
16. Mai bine putin, cu frica de Domnul, decat o mare bogatie, cu tulburare! -
17. Mai bine un pranz de verdeturi si dragoste, decat un bou ingrasat si ura. -
18. Un om iute la manie starneste certuri, dar cine este incet la manie potoleste neintelegerile.
19. Drumul lenesului este ca un hatis de spini, dar cararea celor fara prihana este netezita. -
20. Un fiu intelept este bucuria tatalui sau, dar un om nesocotit dispretuieste pe mama sa. -
21. Nebunia este o bucurie pentru cel fara minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -
22. Planurile nu izbutesc, cand lipseste o adunare care sa chibzuiasca, dar izbutesc cand sunt multi sfetnici."
23. Omul are bucurie sa dea un raspuns cu gura lui, si ce buna este o vorba spusa la vreme potrivita! -
24. Pentru cel intelept, cararea vietii duce in sus, ca sa-l abata de la Locuinta mortilor, care este jos. -
25. Domnul surpa casa celor mandri, dar intareste hotarele vaduvei. -
26. Gandurile rele sunt urate Domnului, dar cuvintele prietenoase sunt curate inaintea Lui. -
27. Cel lacom de castig isi tulbura casa, dar cel ce uraste mita va trai. -
28. Inima celui neprihanit se gandeste ce sa raspunda, dar gura celor rai improasca rautati. -
29. Domnul Se departeaza de cei rai, dar asculta rugaciunea celor neprihaniti. -
30. O privire prietenoasa inveseleste inima, o veste buna intareste oasele. -
31. Urechea care ia aminte la invataturile care duc la viata locuieste in mijlocul inteleptilor. -
32. Cel ce leapada certarea isi dispretuieste sufletul, dar cel ce asculta mustrarea capata pricepere. -
33. Frica de Domnul este scoala intelepciunii, si smerenia merge inaintea slavei. -
Pilde capitolul 14
1. Femeia inteleapta isi zideste casa, iar femeia nebuna o darama cu insesi mainile ei. -
2. Cine umbla cu neprihanire, se teme de Domnul, dar cine apuca pe cai strambe, Il nesocoteste. -
3. In gura nebunului este o nuia pentru mandria lui, dar pe intelepti ii pazesc buzele lor. -
4. Unde nu sunt boi, ieslea ramane goala, dar puterea boilor aduce belsug de roade. -
5. Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. -
6. Batjocoritorul cauta intelepciunea si n-o gaseste, dar pentru omul priceput stiinta este lucru usor. -
7. Departeaza-te de nebun, caci nu pe buzele lui vei gasi stiinta. -
8. Intelepciunea omului chibzuit il face sa vada pe ce cale sa mearga, dar nebunia celor nesocotiti ii insala pe ei insisi. -
9. Cei nesocotiti glumesc cu pacatul, dar intre cei fara prihana este bunavointa. -
10. Inima isi cunoaste necazurile si niciun strain nu se poate amesteca in bucuria ei. -
11. Casa celor rai va fi nimicita, dar cortul celor fara prihana va inflori. -
12. Multe cai pot parea bune omului, dar la urma se vad ca duc la moarte. -
13. De multe ori chiar in mijlocul rasului inima poate fi mahnita, si bucuria poate sfarsi prin necaz. -
14. Cel cu inima ratacita se satura de caile lui, si omul de bine se satura si el de ce este in el. -
15. Omul lesne crezator crede orice vorba, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -
16. Inteleptul se teme si se abate de la rau, dar nesocotitul este ingamfat si fara frica. -
17. Cine este iute la manie face prostii, si omul plin de rautate se face urat. -
18. Cei prosti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiti sunt incununati cu stiinta. -
19. Cei rai se pleaca inaintea celor buni, si cei nelegiuiti inaintea portilor celui neprihanit. -
20. Saracul este urat chiar si de prietenul sau, dar bogatul are foarte multi prieteni. -
21. Cine dispretuieste pe aproapele sau face un pacat, dar ferice de cine are mila de cei nenorociti. -
22. In adevar, cei ce gandesc rau se ratacesc, dar cei ce gandesc binele lucreaza cu bunatate si credinciosie.
23. Oriunde se munceste este si castig, dar oriunde numai se vorbeste, este lipsa. -
24. Bogatia este o cununa pentru cei intelepti, dar cei nesocotiti n-au altceva decat nebunie. -
25. Martorul care spune adevarul scapa suflete, dar cel inselator spune minciuni. -
26. Cine se teme de Domnul are un sprijin tare in El, si copiii lui au un loc de adapost la El. -
27. Frica de Domnul este un izvor de viata, ea ne fereste de cursele mortii. -
28. Multimea poporului este slava imparatului, lipsa poporului este pieirea voievodului. -
29. Cine este incet la manie are multa pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -
30. O inima linistita este viata trupului, dar pizma este putrezirea oaselor. -
31. Cine asupreste pe sarac, batjocoreste pe Ziditorul sau, dar cine are mila de cel lipsit, cinsteste pe Ziditorul sau. -
32. Cel rau este doborat de rautatea lui, dar cel neprihanit chiar si la moarte trage nadejde. -
33. Intelepciunea se odihneste intr-o inima priceputa, dar in mijlocul celor nesocotiti ea se da de gol. -
34. Neprihanirea inalta pe un popor, dar pacatul este rusinea popoarelor. -
35. Un imparat are placere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocara il atinge mania lui.
2. Cine umbla cu neprihanire, se teme de Domnul, dar cine apuca pe cai strambe, Il nesocoteste. -
3. In gura nebunului este o nuia pentru mandria lui, dar pe intelepti ii pazesc buzele lor. -
4. Unde nu sunt boi, ieslea ramane goala, dar puterea boilor aduce belsug de roade. -
5. Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. -
6. Batjocoritorul cauta intelepciunea si n-o gaseste, dar pentru omul priceput stiinta este lucru usor. -
7. Departeaza-te de nebun, caci nu pe buzele lui vei gasi stiinta. -
8. Intelepciunea omului chibzuit il face sa vada pe ce cale sa mearga, dar nebunia celor nesocotiti ii insala pe ei insisi. -
9. Cei nesocotiti glumesc cu pacatul, dar intre cei fara prihana este bunavointa. -
10. Inima isi cunoaste necazurile si niciun strain nu se poate amesteca in bucuria ei. -
11. Casa celor rai va fi nimicita, dar cortul celor fara prihana va inflori. -
12. Multe cai pot parea bune omului, dar la urma se vad ca duc la moarte. -
13. De multe ori chiar in mijlocul rasului inima poate fi mahnita, si bucuria poate sfarsi prin necaz. -
14. Cel cu inima ratacita se satura de caile lui, si omul de bine se satura si el de ce este in el. -
15. Omul lesne crezator crede orice vorba, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -
16. Inteleptul se teme si se abate de la rau, dar nesocotitul este ingamfat si fara frica. -
17. Cine este iute la manie face prostii, si omul plin de rautate se face urat. -
18. Cei prosti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiti sunt incununati cu stiinta. -
19. Cei rai se pleaca inaintea celor buni, si cei nelegiuiti inaintea portilor celui neprihanit. -
20. Saracul este urat chiar si de prietenul sau, dar bogatul are foarte multi prieteni. -
21. Cine dispretuieste pe aproapele sau face un pacat, dar ferice de cine are mila de cei nenorociti. -
22. In adevar, cei ce gandesc rau se ratacesc, dar cei ce gandesc binele lucreaza cu bunatate si credinciosie.
23. Oriunde se munceste este si castig, dar oriunde numai se vorbeste, este lipsa. -
24. Bogatia este o cununa pentru cei intelepti, dar cei nesocotiti n-au altceva decat nebunie. -
25. Martorul care spune adevarul scapa suflete, dar cel inselator spune minciuni. -
26. Cine se teme de Domnul are un sprijin tare in El, si copiii lui au un loc de adapost la El. -
27. Frica de Domnul este un izvor de viata, ea ne fereste de cursele mortii. -
28. Multimea poporului este slava imparatului, lipsa poporului este pieirea voievodului. -
29. Cine este incet la manie are multa pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -
30. O inima linistita este viata trupului, dar pizma este putrezirea oaselor. -
31. Cine asupreste pe sarac, batjocoreste pe Ziditorul sau, dar cine are mila de cel lipsit, cinsteste pe Ziditorul sau. -
32. Cel rau este doborat de rautatea lui, dar cel neprihanit chiar si la moarte trage nadejde. -
33. Intelepciunea se odihneste intr-o inima priceputa, dar in mijlocul celor nesocotiti ea se da de gol. -
34. Neprihanirea inalta pe un popor, dar pacatul este rusinea popoarelor. -
35. Un imparat are placere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocara il atinge mania lui.
Pilde capitolul 13
1. Un fiu intelept asculta invatatura tatalui sau, dar batjocoritorul n-asculta mustrarea. -
2. Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricati au parte de silnicie. -
3. Cine-si pazeste gura, isi pazeste sufletul; cine-si deschide buzele mari alearga spre pieirea lui. -
4. Lenesul doreste mult, si totusi, n-are nimic, dar cei harnici se satura. -
5. Cel neprihanit uraste cuvintele mincinoase, dar cel rau se face urat si se acopera de rusine. -
6. Neprihanirea pazeste pe cel nevinovat, dar rautatea aduce pierzarea pacatosului. -
7. Unul face pe bogatul, si n-are nimic, altul face pe saracul, si are totusi mari avutii. -
8. Omul cu bogatia lui isi rascumpara viata, dar saracul n-asculta mustrarea. -
9. Lumina celor neprihaniti arde voioasa, dar candela celor rai se stinge. -
10. Prin mandrie se atata numai certuri, dar intelepciunea este cu cel ce asculta sfaturile. -
11. Bogatia castigata fara truda scade, dar ce se strange incetul cu incetul, creste. -
12. O nadejde amanata imbolnaveste inima, dar o dorinta implinita este un pom de viata. -
13. Cine nesocoteste Cuvantul Domnului se pierde, dar cine se teme de porunca este rasplatit. -
14. Invatatura inteleptului este un izvor de viata, ca sa abata pe om din cursele mortii. -
15. O minte sanatoasa castiga bunavointa, dar calea celor stricati este pietroasa. -
16. Orice om chibzuit lucreaza cu cunostinta, dar nebunul isi da la iveala nebunia. -
17. Un sol rau cade in nenorocire, dar un sol credincios aduce tamaduire. -
18. Saracia si rusinea sunt partea celui ce leapada certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus in cinste. -
19. Implinirea unei dorinte este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urat sa se lase de rau. -
20. Cine umbla cu inteleptii se face intelept, dar cui ii place sa se insoteasca cu nebunii o duce rau. -
21. Nenorocirea urmareste pe cei ce pacatuiesc, dar cei neprihaniti vor fi rasplatiti cu fericire. -
22. Omul de bine lasa mostenitori pe copiii copiilor sai, dar bogatiile pacatosului sunt pastrate pentru cel neprihanit. -
23. Ogorul pe care-l desteleneste saracul da o hrana imbelsugata, dar multi pier din pricina nedreptatii lor. -
24. Cine cruta nuiaua, uraste pe fiul sau, dar cine-l iubeste, il pedepseste indata. -
25. Cel neprihanit mananca pana se satura, dar pantecele celor rai duce lipsa. -
2. Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricati au parte de silnicie. -
3. Cine-si pazeste gura, isi pazeste sufletul; cine-si deschide buzele mari alearga spre pieirea lui. -
4. Lenesul doreste mult, si totusi, n-are nimic, dar cei harnici se satura. -
5. Cel neprihanit uraste cuvintele mincinoase, dar cel rau se face urat si se acopera de rusine. -
6. Neprihanirea pazeste pe cel nevinovat, dar rautatea aduce pierzarea pacatosului. -
7. Unul face pe bogatul, si n-are nimic, altul face pe saracul, si are totusi mari avutii. -
8. Omul cu bogatia lui isi rascumpara viata, dar saracul n-asculta mustrarea. -
9. Lumina celor neprihaniti arde voioasa, dar candela celor rai se stinge. -
10. Prin mandrie se atata numai certuri, dar intelepciunea este cu cel ce asculta sfaturile. -
11. Bogatia castigata fara truda scade, dar ce se strange incetul cu incetul, creste. -
12. O nadejde amanata imbolnaveste inima, dar o dorinta implinita este un pom de viata. -
13. Cine nesocoteste Cuvantul Domnului se pierde, dar cine se teme de porunca este rasplatit. -
14. Invatatura inteleptului este un izvor de viata, ca sa abata pe om din cursele mortii. -
15. O minte sanatoasa castiga bunavointa, dar calea celor stricati este pietroasa. -
16. Orice om chibzuit lucreaza cu cunostinta, dar nebunul isi da la iveala nebunia. -
17. Un sol rau cade in nenorocire, dar un sol credincios aduce tamaduire. -
18. Saracia si rusinea sunt partea celui ce leapada certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus in cinste. -
19. Implinirea unei dorinte este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urat sa se lase de rau. -
20. Cine umbla cu inteleptii se face intelept, dar cui ii place sa se insoteasca cu nebunii o duce rau. -
21. Nenorocirea urmareste pe cei ce pacatuiesc, dar cei neprihaniti vor fi rasplatiti cu fericire. -
22. Omul de bine lasa mostenitori pe copiii copiilor sai, dar bogatiile pacatosului sunt pastrate pentru cel neprihanit. -
23. Ogorul pe care-l desteleneste saracul da o hrana imbelsugata, dar multi pier din pricina nedreptatii lor. -
24. Cine cruta nuiaua, uraste pe fiul sau, dar cine-l iubeste, il pedepseste indata. -
25. Cel neprihanit mananca pana se satura, dar pantecele celor rai duce lipsa. -
Pilde capitolul 12
1. Cine iubeste certarea, iubeste stiinta; dar cine uraste mustrarea este prost. -
2. Omul de bine capata bunavointa Domnului, dar Domnul osandeste pe cel plin de rautate.
3. Omul nu se intareste prin rautate, dar radacina celor neprihaniti nu se va clatina. -
4. O femeie cinstita este cununa barbatului ei, dar cea care-i face rusine este ca putregaiul in oasele lui. -
5. Gandurile celor neprihaniti nu sunt decat dreptate, dar sfaturile celor rai nu sunt decat inselaciune. -
6. Cuvintele celor rai sunt niste curse ca sa verse sange, dar gura celor fara prihana ii izbaveste. -
7. Cei rai sunt rasturnati si nu mai sunt, dar casa celor neprihaniti ramane in picioare!
8. Un om este pretuit dupa masura priceperii lui, dar cel cu inima stricata este dispretuit. -
9. Mai bine sa fii intr-o stare smerita si sa ai o sluga, decat sa faci pe fudulul si sa n-ai ce manca. -
10. Cel neprihanit se indura de vite, dar inima celui rau este fara mila.
11. Cine-si lucreaza ogorul va avea belsug de paine, dar cine umbla dupa lucruri de nimic este fara minte. -
12. Cel rau pofteste prada celor nelegiuiti, dar radacina celor neprihaniti rodeste. -
13. In pacatuirea cu buzele este o cursa primejdioasa, dar cel neprihanit scapa din bucluc. -
14. Prin rodul gurii te saturi de bunatati, si fiecare primeste dupa lucrul mainilor lui. -
15. Calea nebunului este fara prihana in ochii lui, dar inteleptul asculta sfaturile. -
16. Nebunul indata isi da pe fata mania, dar inteleptul ascunde ocara. -
17. Cine spune adevarul face o marturisire dreapta, dar martorul mincinos vorbeste inselaciune. -
18. Cine vorbeste in chip usuratic, raneste ca strapungerea unei sabii, dar limba inteleptilor aduce vindecare. -
19. Buza care spune adevarul este intarita pe vecie, dar limba mincinoasa nu sta decat o clipa. -
20. Inselatoria este in inima celor ce cugeta raul, dar bucuria este pentru cei ce sfatuiesc la pace. -
21. Nicio nenorocire nu se intampla celui neprihanit, dar cei rai sunt napaditi de rele. -
22. Buzele mincinoase sunt urate Domnului, dar cei ce lucreaza cu adevar Ii sunt placuti. -
23. Omul intelept isi ascunde stiinta, dar inima nebunilor vesteste nebunia. -
24. Mana celor harnici va stapani, dar mana lenesa va plati bir. -
25. Nelinistea din inima omului il doboara, dar o vorba buna il inveseleste. -
26. Cel neprihanit arata prietenului sau calea cea buna, dar calea celor rai ii duce in ratacire. -
27. Lenesul nu-si frige vanatul, dar comoara de pret a unui om este munca. -
28. Pe cararea neprihanirii este viata, si pe drumul insemnat de ea nu este moarte. -
2. Omul de bine capata bunavointa Domnului, dar Domnul osandeste pe cel plin de rautate.
3. Omul nu se intareste prin rautate, dar radacina celor neprihaniti nu se va clatina. -
4. O femeie cinstita este cununa barbatului ei, dar cea care-i face rusine este ca putregaiul in oasele lui. -
5. Gandurile celor neprihaniti nu sunt decat dreptate, dar sfaturile celor rai nu sunt decat inselaciune. -
6. Cuvintele celor rai sunt niste curse ca sa verse sange, dar gura celor fara prihana ii izbaveste. -
7. Cei rai sunt rasturnati si nu mai sunt, dar casa celor neprihaniti ramane in picioare!
8. Un om este pretuit dupa masura priceperii lui, dar cel cu inima stricata este dispretuit. -
9. Mai bine sa fii intr-o stare smerita si sa ai o sluga, decat sa faci pe fudulul si sa n-ai ce manca. -
10. Cel neprihanit se indura de vite, dar inima celui rau este fara mila.
11. Cine-si lucreaza ogorul va avea belsug de paine, dar cine umbla dupa lucruri de nimic este fara minte. -
12. Cel rau pofteste prada celor nelegiuiti, dar radacina celor neprihaniti rodeste. -
13. In pacatuirea cu buzele este o cursa primejdioasa, dar cel neprihanit scapa din bucluc. -
14. Prin rodul gurii te saturi de bunatati, si fiecare primeste dupa lucrul mainilor lui. -
15. Calea nebunului este fara prihana in ochii lui, dar inteleptul asculta sfaturile. -
16. Nebunul indata isi da pe fata mania, dar inteleptul ascunde ocara. -
17. Cine spune adevarul face o marturisire dreapta, dar martorul mincinos vorbeste inselaciune. -
18. Cine vorbeste in chip usuratic, raneste ca strapungerea unei sabii, dar limba inteleptilor aduce vindecare. -
19. Buza care spune adevarul este intarita pe vecie, dar limba mincinoasa nu sta decat o clipa. -
20. Inselatoria este in inima celor ce cugeta raul, dar bucuria este pentru cei ce sfatuiesc la pace. -
21. Nicio nenorocire nu se intampla celui neprihanit, dar cei rai sunt napaditi de rele. -
22. Buzele mincinoase sunt urate Domnului, dar cei ce lucreaza cu adevar Ii sunt placuti. -
23. Omul intelept isi ascunde stiinta, dar inima nebunilor vesteste nebunia. -
24. Mana celor harnici va stapani, dar mana lenesa va plati bir. -
25. Nelinistea din inima omului il doboara, dar o vorba buna il inveseleste. -
26. Cel neprihanit arata prietenului sau calea cea buna, dar calea celor rai ii duce in ratacire. -
27. Lenesul nu-si frige vanatul, dar comoara de pret a unui om este munca. -
28. Pe cararea neprihanirii este viata, si pe drumul insemnat de ea nu este moarte. -
Abonați-vă la:
Postări (Atom)