Luca capitolul 24

1. In ziua intai a saptamanii, femeile acestea, si altele impreuna cu ele, au venit la mormant dis-de-dimineata si au adus miresmele pe care le pregatisera.
2. Au gasit piatra rasturnata de pe mormant,
3. au intrat inauntru, si n-au gasit trupul Domnului Isus.
4. Fiindca nu stiau ce sa creada, iata ca li s-au aratat doi barbati, imbracati in haine stralucitoare.
5. Ingrozite, femeile si-au plecat fetele la pamant. Dar ei le-au zis: "Pentru ce cautati intre cei morti pe Cel ce este viu?
6. Nu este aici, ci a inviat. Aduceti-va aminte ce v-a spus pe cand era inca in Galileea,
7. cand zicea ca: "Fiul omului trebuie sa fie dat in mainile pacatosilor, sa fie rastignit, si a treia zi sa invie."
8. Si ele si-au adus aminte de cuvintele lui Isus.
9. La intoarcerea lor de la mormant, au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece si tuturor celorlalti.
10. Cele ce au spus aceste lucruri apostolilor erau: Maria Magdalena, Ioana, Maria, mama lui Iacov, si celelalte care erau impreuna cu ele.
11. Cuvintele acestea li se pareau apostolilor basme si nu le credeau.
12. Dar Petru s-a sculat si a dat fuga la mormant. S-a plecat si s-a uitat inauntru, dar n-a vazut decat fasiile de panza care stateau pe pamant; apoi a plecat acasa, mirat de cele intamplate.
13. In aceeasi zi, iata, doi ucenici se duceau la un sat, numit Emaus, care era la o departare de saizeci de stadii de Ierusalim;
14. si vorbeau intre ei despre tot ce se intamplase.
15. Pe cand vorbeau ei si se intrebau, Isus S-a apropiat si mergea pe drum impreuna cu ei.
16. Dar ochii lor erau impiedicati sa-L cunoasca.
17. El le-a zis: "Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbati intre voi pe drum?" Si ei s-au oprit, uitandu-se tristi.
18. Drept raspuns, unul din ei, numit Cleopa, I-a zis: "Tu esti singurul strain aici in Ierusalim, de nu stii ce s-a intamplat in el zilele acestea?"
19. "Ce?", le-a zis El. Si ei I-au raspuns: "Ce s-a intamplat cu Isus din Nazaret, care era un proroc puternic in fapte si in cuvinte inaintea lui Dumnezeu si inaintea intregului norod.
20. Cum preotii cei mai de seama si mai marii nostri L-au dat sa fie osandit la moarte si L-au rastignit?
21. Noi trageam nadejde ca El este Acela care va izbavi pe Israel; dar cu toate acestea, iata ca astazi este a treia zi de cand s-au intamplat aceste lucruri.
22. Ba inca niste femei de ale noastre ne-au pus in uimire: ele s-au dus dis-de-dimineata la mormant,
23. nu I-au gasit trupul si au venit si au spus ca ar fi vazut si o vedenie de ingeri care ziceau ca El este viu.
24. Unii din cei ce erau cu noi s-au dus la mormant si au gasit asa cum spusesera femeile, dar pe El nu L-au vazut."
25. Atunci Isus le-a zis: "O, nepriceputilor si zabavnici cu inima, cand este vorba sa credeti tot ce au spus prorocii!
26. Nu trebuia sa sufere Hristosul aceste lucruri si sa intre in slava Sa?"
27. Si a inceput de la Moise si de la toti prorocii si le-a talcuit, in toate Scripturile, ce era cu privire la El.
28. Cand s-au apropiat de satul la care mergeau, El S-a facut ca vrea sa mearga mai departe.
29. Dar ei au staruit de El si au zis: "Ramai cu noi, caci este spre seara, si ziua aproape a trecut." Si a intrat sa ramana cu ei.
30. Pe cand sedea la masa cu ei, a luat painea; si, dupa ce a rostit binecuvantarea, a frant-o si le-a dat-o.
31. Atunci li s-au deschis ochii si L-au cunoscut; dar El S-a facut nevazut dinaintea lor.
32. Si au zis unul catre altul: "Nu ne ardea inima in noi cand ne vorbea pe drum si ne deschidea Scripturile?"
33. S-au sculat chiar in ceasul acela, s-au intors in Ierusalim si au gasit pe cei unsprezece si pe cei ce erau cu ei, adunati la un loc
34. si zicand: "A inviat Domnul cu adevarat si S-a aratat lui Simon."
35. Si au istorisit ce li se intamplase pe drum si cum L-au cunoscut la frangerea painii.
36. Pe cand vorbeau ei astfel, insusi Isus a stat in mijlocul lor si le-a zis: "Pace voua!"
37. Plini de frica si de spaima, ei credeau ca vad un duh.
38. Dar El le-a zis: "Pentru ce sunteti tulburati? Si de ce vi se ridica astfel de ganduri in inima?
39. Uitati-va la mainile si picioarele Mele, Eu sunt; pipaiti-Ma si vedeti: un duh n-are nici carne, nici oase, cum vedeti ca am Eu."
40. (Si, dupa ce a zis aceste vorbe, le-a aratat mainile si picioarele Sale.)
41. Fiindca ei, de bucurie, inca nu credeau si se mirau, El le-a zis: "Aveti aici ceva de mancare?"
42. I-au dat o bucata de peste fript si un fagure de miere.
43. El le-a luat si a mancat inaintea lor.
44. Apoi le-a zis: "Iata ce va spuneam cand inca eram cu voi, ca trebuie sa se implineasca tot ce este scris despre Mine in Legea lui Moise, in Proroci si in Psalmi."
45. Atunci le-a deschis mintea, ca sa inteleaga Scripturile.
46. Si le-a zis: "Asa este scris si asa trebuia sa patimeasca Hristos si sa invie a treia zi dintre cei morti.
47. Si sa se propovaduiasca tuturor neamurilor, in Numele Lui, pocainta si iertarea pacatelor, incepand din Ierusalim.
48. Voi sunteti martori ai acestor lucruri.
49. Si iata ca voi trimite peste voi fagaduinta Tatalui Meu; dar ramaneti in cetate pana veti fi imbracati cu putere de sus."
50. El i-a dus afara pana spre Betania. Si-a ridicat mainile si i-a binecuvantat.
51. Pe cand ii binecuvanta, S-a despartit de ei si a fost inaltat la cer.
52. Dupa ce I s-au inchinat, ei s-au intors in Ierusalim cu o mare bucurie.
53. Si tot timpul stateau in Templu si laudau si binecuvantau pe Dumnezeu. Amin.