2 Corinteni capitolul 12

1. E nevoie sa ma laud, macar ca nu este de folos. Voi veni totusi la vedeniile si descoperirile Domnului.
2. Cunosc un om in Hristos, care, acum paisprezece ani, a fost rapit pana in al treilea cer (daca a fost in trup, nu stiu; daca a fost fara trup, nu stiu: Dumnezeu stie).
3. Si stiu ca omul acesta (daca a fost in trup sau fara trup, nu stiu: Dumnezeu stie)
4. a fost rapit in rai si a auzit cuvinte care nu se pot spune si pe care nu-i este ingaduit unui om sa le rosteasca.
5. Cu un astfel de om ma voi lauda; dar, intrucat ma priveste pe mine insumi, nu ma voi lauda decat cu slabiciunile mele.
6. Chiar daca as vrea sa ma laud, n-as fi nebun, caci as spune adevarul; dar ma feresc, ca sa n-aiba nimeni despre mine o parere mai inalta decat ce vede in mine sau ce aude de la mine.
7. Si, ca sa nu ma umflu de mandrie din pricina stralucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un tepus in carne, un sol al Satanei, ca sa ma palmuiasca si sa ma impiedice sa ma ingamf.
8. De trei ori am rugat pe Domnul sa mi-l ia.
9. Si El mi-a zis: "Harul Meu iti este de ajuns; caci puterea Mea in slabiciune este facuta desavarsita." Deci ma voi lauda mult mai bucuros cu slabiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos sa ramana in mine.
10. De aceea simt placere in slabiciuni, in defaimari, in nevoi, in prigoniri, in stramtorari, pentru Hristos; caci cand sunt slab, atunci sunt tare.
11. Am ajuns nebun: voi m-ati silit. Dar voi trebuia sa ma laudati; caci, macar ca nu sunt nimic, totusi cu nimic n-am fost mai prejos de acesti apostoli asa de minunati.
12. Semnele unui apostol le-ati avut printre voi in toata rabdarea, prin semne, puteri si minuni care au fost facute intre voi.
13. In adevar, in ce ati fost voi pusi mai prejos decat celelalte biserici, afara doar ca numai eu singur nu v-am fost o sarcina? O, iertati-mi nedreptatea aceasta!…
14. Iata ca sunt gata sa vin a treia oara la voi; si tot nu va voi fi o sarcina; caci nu caut bunurile voastre, ci pe voi insiva. Ce-i drept, nu copiii sunt datori sa agoniseasca pentru parintii lor, ci parintii pentru copiii lor.
15. Si eu voi cheltui prea bucuros din ale mele si ma voi cheltui in totul si pe mine insumi pentru sufletele voastre. Daca va iubesc mai mult, sunt iubit cu atat mai putin?
16. Fie si-asa! Nu v-am fost sarcina deloc. "Dar", zic ei, "ca un om istet ce sunt, v-am prins prin siretlic." -
17. Dar, am tras eu oare vreun folos de la voi prin vreunul din aceia pe care i-am trimis la voi?
18. Am rugat pe Tit sa vina sa va vada; si impreuna cu el am trimis si pe fratele; a cerut Tit ceva de la voi? N-am fost noi calauziti de acelasi Duh si n-am calcat noi pe aceleasi urme?
19. De multa vreme voi va inchipuiti ca vrem sa ne aparam inaintea voastra! Noi vorbim inaintea lui Dumnezeu in Hristos; si toate aceste lucruri le spunem, preaiubitilor, pentru zidirea voastra.
20. Fiindca ma tem ca nu cumva, la venirea mea, sa va gasesc asa cum n-as vrea sa va gasesc, si eu insumi sa fiu gasit de voi asa cum n-ati vrea. Ma tem sa nu gasesc galceava, pizma, manii, dezbinari, vorbiri de rau, barfe, ingamfari, tulburari.
21. Ma tem ca, la venirea mea la voi, sa nu ma smereasca din nou Dumnezeul meu cu privire la voi si sa trebuiasca sa plang pe multi din cei ce au pacatuit mai inainte si nu s-au pocait de necuratia, curvia si spurcaciunile pe care le-au facut.