1. (Catre mai marele cantaretilor. "Nu nimici." O cantare de lauda a lui David.) Oare, tacand, faceti voi dreptate? Oare asa judecati voi fara partinire, fiii oamenilor?
2. Dimpotriva! in inima savarsiti nelegiuiri; in tara, puneti in cumpana silnicia mainilor voastre.
3. Cei rai sunt stricati inca din pantecele mamei lor, mincinosii se ratacesc odata cu iesirea din pantecele mamei lor.
4. Au o otrava ca otrava unui sarpe, ca otrava unei aspide surzi, care isi astupa urechea,
5. care n-aude glasul vrajitorilor, glasul fermecatorului celui mai iscusit.
6. Dumnezeule, zdrobeste-le dintii din gura! Smulge, Doamne, maselele acestor pui de lei!
7. Sa se risipeasca intocmai ca niste ape care se scurg! Sagetile pe care le-arunca ei sa fie niste sageti tocite!
8. Sa piara ca un melc care se topeste umbland; sa nu vada soarele, ca starpitura unei femei!
9. Inainte ca oalele voastre sa simta focul de spin, verde sau uscat, il va lua vartejul.
10. Cel fara prihana se va bucura la vederea razbunarii; isi va scalda picioarele in sangele celor rai.
11. Si atunci oamenii vor zice: "Da, este o rasplata pentru cel fara prihana! Da, este un Dumnezeu care judeca pe pamant!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu