Psalmul 10

1. Pentru ce stai asa de departe, Doamne? Pentru ce Te ascunzi la vreme de necaz?
2. Cel rau, in mandria lui, urmareste pe cei nenorociti, si ei cad jertfa curselor urzite de el.
3. Caci cel rau se faleste cu pofta lui, iar rapitorul batjocoreste si nesocoteste pe Domnul.
4. Cel rau zice cu trufie: "Nu pedepseste Domnul! Nu este Dumnezeu!" Iata toate gandurile lui.
5. Treburile ii merg bine in orice vreme; judecatile Tale sunt prea inalte pentru el, ca sa le poata vedea, si sufla cu dispret impotriva tuturor potrivnicilor lui.
6. El zice in inima lui: "Nu ma clatin, in veci sunt scutit de nenorocire!"
7. Gura ii este plina de blesteme, de inselatorii si de viclesuguri; si sub limba are rautate si faradelege.
8. Sta la panda langa sate si ucide pe cel nevinovat in locuri dosnice: ochii lui pandesc pe cel nenorocit.
9. Sta la panda in ascunzatoarea lui, ca leul in vizuina: sta la panda sa prinda pe cel nenorocit. Il prinde si-l trage in latul lui:
10. se indoaie, se pleaca si-i cad saracii in gheare!
11. El zice in inima lui: "Dumnezeu uita! Isi ascunde fata, si in veac nu va vedea!"
12. Scoala-Te, Doamne Dumnezeule, ridica mana! Nu uita pe cei nenorociti!
13. Pentru ce sa huleasca cel rau pe Dumnezeu? Pentru ce sa zica in inima lui ca Tu nu pedepsesti?
14. Dar Tu vezi; caci Tu privesti necazul si suferinta, ca sa iei in mana pricina lor. In nadejdea Ta se lasa cel nenorocit, si Tu vii in ajutor orfanului.
15. Zdrobeste bratul celui rau, pedepseste-i faradelegile, ca sa piara din ochii Tai!
16. Domnul este Imparat in veci de veci; neamurile sunt nimicite din tara Lui.
17. Tu auzi rugaciunile celor ce sufera, Doamne! Le intaresti inima, Iti pleci urechea spre ei,
18. Ca sa faci dreptate orfanului si celui asuprit si ca sa nu mai insufle groaza omul cel luat din pamant.