Matei capitolul 18

1. In clipa aceea, ucenicii s-au apropiat de Isus si L-au intrebat: "Cine este mai mare in Imparatia cerurilor?"
2. Isus a chemat la El un copilas, l-a pus in mijlocul lor
3. si le-a zis: "Adevarat va spun ca, daca nu va veti intoarce la Dumnezeu si nu va veti face ca niste copilasi, cu niciun chip nu veti intra in Imparatia cerurilor.
4. De aceea, oricine se va smeri ca acest copilas va fi cel mai mare in Imparatia cerurilor.
5. Si oricine va primi un copilas ca acesta in Numele Meu Ma primeste pe Mine.
6. Dar pentru oricine va face sa pacatuiasca pe unul din acesti micuti, care cred in Mine, ar fi mai de folos sa i se atarne de gat o piatra mare de moara si sa fie inecat in adancul marii.
7. Vai de lume, din pricina prilejurilor de pacatuire! Fiindca nu se poate sa nu vina prilejuri de pacatuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de pacatuire!
8. Acum, daca mana ta sau piciorul tau te face sa cazi in pacat, taie-le si leapada-le de la tine. Este mai bine pentru tine sa intri in viata schiop sau ciung, decat sa ai doua maini sau doua picioare si sa fii aruncat in focul vesnic.
9. Si daca ochiul tau te face sa cazi in pacat, scoate-l si leapada-l de la tine. Este mai bine pentru tine sa intri in viata numai cu un ochi, decat sa ai amandoi ochii si sa fii aruncat in focul gheenei.
10. Feriti-va sa nu defaimati nici macar pe unul din acesti micuti; caci va spun ca ingerii lor in ceruri vad pururi fata Tatalui Meu care este in ceruri.
11. Fiindca Fiul omului a venit sa mantuiasca ce era pierdut.
12. Ce credeti? Daca un om are o suta de oi si se rataceste una din ele, nu lasa el pe cele nouazeci si noua pe munti si se duce sa caute pe cea ratacita?
13. Si, daca i se intampla s-o gaseasca, adevarat va spun ca are mai multa bucurie de ea decat de cele nouazeci si noua care nu se ratacisera.
14. Tot asa, nu este voia Tatalui vostru celui din ceruri sa piara unul macar din acesti micuti.
15. Daca fratele tau a pacatuit impotriva ta, du-te si mustra-l intre tine si el singur. Daca te asculta, ai castigat pe fratele tau.
16. Dar, daca nu te asculta, mai ia cu tine unul sau doi insi, pentru ca orice vorba sa fie sprijinita pe marturia a doi sau trei martori.
17. Daca nu vrea sa asculte de ei, spune-l bisericii; si, daca nu vrea sa asculte nici de biserica, sa fie pentru tine ca un pagan si ca un vames.
18. Adevarat va spun ca orice veti lega pe pamant va fi legat in cer; si orice veti dezlega pe pamant va fi dezlegat in cer.
19. Va mai spun iarasi ca, daca doi dintre voi se invoiesc pe pamant sa ceara un lucru oarecare, le va fi dat de Tatal Meu care este in ceruri.
20. Caci acolo unde sunt doi sau trei adunati in Numele Meu, sunt si Eu in mijlocul lor."
21. Atunci Petru s-a apropiat de El si I-a zis: "Doamne, de cate ori sa iert pe fratele meu cand va pacatui impotriva mea? Pana la sapte ori?"
22. Isus i-a zis: "Eu nu-ti zic pana la sapte ori, ci pana la saptezeci de ori cate sapte.
23. De aceea, Imparatia cerurilor se aseamana cu un imparat care a vrut sa se socoteasca cu robii sai.
24. A inceput sa faca socoteala si i-au adus pe unul care ii datora zece mii de galbeni.
25. Fiindca el n-avea cu ce plati, stapanul lui a poruncit sa-l vanda pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui si tot ce avea, si sa se plateasca datoria.
26. Robul s-a aruncat la pamant, i s-a inchinat si a zis: "Doamne, mai ingaduie-ma, si-ti voi plati tot."
27. Stapanul robului aceluia, facandu-i-se mila de el, i-a dat drumul si i-a iertat datoria.
28. Robul acela, cand a iesit afara, a intalnit pe unul din tovarasii lui de slujba care-i era dator o suta de lei. A pus mana pe el si-l strangea de gat, zicand: "Plateste-mi ce-mi esti dator."
29. Tovarasul lui s-a aruncat la pamant, il ruga si zicea: "Mai ingaduie-ma, si-ti voi plati."
30. Dar el n-a vrut, ci s-a dus si l-a aruncat in temnita, pana va plati datoria.
31. Cand au vazut tovarasii lui cele intamplate, s-au intristat foarte mult si s-au dus de au spus stapanului lor toate cele petrecute.
32. Atunci stapanul a chemat la el pe robul acesta si i-a zis: "Rob viclean! Eu ti-am iertat toata datoria, fiindca m-ai rugat.
33. Oare nu se cadea sa ai si tu mila de tovarasul tau cum am avut eu mila de tine?"
34. Si stapanul s-a maniat si l-a dat pe mana chinuitorilor, pana va plati tot ce datora.
35. Tot asa va va face si Tatal Meu cel ceresc, daca fiecare din voi nu iarta din toata inima pe fratele sau."