Iov capiolul 30

1. Si acum!… Am ajuns de rasul celor mai tineri decat mine, pe ai caror parinti nu-i socoteam vrednici sa-i pun printre cainii turmei mele.
2. Dar la ce mi-ar fi folosit puterea mainilor lor, cand ei nu erau in stare sa ajunga la batranete?
3. Sfrijiti de saracie si foame, fug in locuri uscate, de multa vreme parasite si pustii.
4. Smulg ierburile salbatice de langa copacei si n-au ca paine decat radacina de bucsau.
5. Sunt izgoniti din mijlocul oamenilor, striga lumea dupa ei ca dupa niste hoti.
6. Locuiesc in vai ingrozitoare, in pesterile pamantului si in stanci.
7. Urla printre tufisuri si se aduna sub maracini.
8. Fiinte marsave si dispretuite - sunt izgoniti din tara.
9. Si acum, astfel de oameni ma pun in cantecele lor, am ajuns de batjocura lor.
10. Ma urasc, ma ocolesc, ma scuipa in fata.
11. Nu se mai sfiesc si ma injosesc, nu mai au niciun frau inaintea mea.
12. Ticalosii acestia se scoala la dreapta mea si imi imping picioarele si isi croiesc carari impotriva mea ca sa ma piarda.
13. Imi nimicesc cararea si lucreaza ca sa ma prapadeasca, ei, carora nimeni nu le-ar veni in ajutor.
14. Ca printr-o larga spartura strabat spre mine, se napustesc sub pocnetul daramaturilor.
15. Ma apuca groaza. Slava imi este spulberata ca de vant, ca un nor a trecut fericirea mea.
16. Si acum, mi se topeste sufletul in mine, si m-au apucat zilele suferintei.
17. Noaptea ma patrunde si-mi smulge oasele, durerea care ma roade nu inceteaza.
18. De taria suferintei, haina isi pierde fata, mi se lipeste de trup ca o camasa.
19. Dumnezeu m-a aruncat in noroi si am ajuns ca tarana si cenusa.
20. Strig catre Tine, si nu-mi raspunzi; stau in picioare, si nu ma vezi.
21. Esti fara mila impotriva mea, lupti impotriva mea cu taria mainii Tale.
22. Ma ridici, imi dai drumul pe vant si ma nimicesti cu suflarea furtunii.
23. Caci stiu ca ma duci la moarte, in locul unde se intalnesc toti cei vii.
24. Dar cel ce se prabuseste nu-si intinde mainile? Cel in nenorocire nu cere ajutor?
25. Nu plangeam eu pe cel amarat? N-avea inima mea mila de cel lipsit?
26. Ma asteptam la fericire, si cand colo, nenorocirea a venit peste mine; trageam nadejde de lumina, si cand colo, a venit intunericul.
27. Imi fierb maruntaiele fara incetare, m-au apucat zilele de durere.
28. Umblu innegrit, dar nu de soare. Ma scol in plina adunare si strig ajutor.
29. Am ajuns frate cu sacalii, tovaras cu strutii.
30. Pielea mi se innegreste si cade, iar oasele imi ard si se usuca.
31. Harpa mea s-a prefacut in instrument de jale, si cavalul meu scoate sunete plangatoare.