Iacov capitolul 2

1. Fratii mei, sa nu tineti credinta Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, cautand la fata omului.
2. Caci, de pilda, daca intra in adunarea voastra un om cu un inel de aur si cu o haina stralucitoare, si intra si un sarac imbracat prost;
3. si voi puneti ochii pe cel ce poarta haina stralucitoare si-i ziceti: "Tu sezi in locul acesta bun!", si apoi ziceti saracului: "Tu stai acolo in picioare!" sau: "Sezi jos la picioarele mele!"
4. Nu faceti voi oare o deosebire in voi insiva si nu va faceti voi judecatori cu ganduri rele?
5. Ascultati, preaiubitii mei frati: n-a ales Dumnezeu pe cei ce sunt saraci in ochii lumii acesteia, ca sa-i faca bogati in credinta si mostenitori ai Imparatiei pe care a fagaduit-o celor ce-L iubesc?
6. Si voi injositi pe cel sarac! Oare nu bogatii va asupresc si va tarasc inaintea judecatoriilor?
7. Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtati?
8. Daca impliniti Legea imparateasca, potrivit Scripturii: "Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti", bine faceti.
9. Dar, daca aveti in vedere fata omului, faceti un pacat si sunteti osanditi de Lege ca niste calcatori de Lege.
10. Caci, cine pazeste toata Legea, si greseste intr-o singura porunca, se face vinovat de toate.
11. Caci, Cel ce a zis: "Sa nu preacurvesti", a zis si: "Sa nu ucizi". Acum, daca nu preacurvesti, dar ucizi, te faci calcator al Legii.
12. Sa vorbiti si sa lucrati ca niste oameni care au sa fie judecati de o lege a slobozeniei,
13. caci judecata este fara mila pentru cel ce n-a avut mila, dar mila biruie judecata.
14. Fratii mei, ce-i foloseste cuiva sa spuna ca are credinta, daca n-are fapte? Poate oare credinta aceasta sa-l mantuiasca?
15. Daca un frate sau o sora sunt goi si lipsiti de hrana de toate zilele,
16. si unul dintre voi le zice: "Duceti-va in pace, incalziti-va si saturati-va!", fara sa le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?
17. Tot asa si credinta: daca n-are fapte, este moarta in ea insasi.
18. Dar va zice cineva: "Tu ai credinta, si eu am faptele. Arata-mi credinta ta fara fapte, si eu iti voi arata credinta mea din faptele mele."
19. Tu crezi ca Dumnezeu este unul si bine faci; dar si dracii cred… si se infioara!
20. Vrei, dar, sa intelegi, om nesocotit, ca credinta fara fapte este zadarnica?
21. Avraam, parintele nostru, n-a fost el socotit neprihanit prin fapte, cand a adus pe fiul sau Isaac jertfa pe altar?
22. Vezi ca credinta lucra impreuna cu faptele lui, si, prin fapte, credinta a ajuns desavarsita.
23. Astfel s-a implinit Scriptura care zice: "Avraam a crezut pe Dumnezeu, si i s-a socotit ca neprihanire"; si el a fost numit "prietenul lui Dumnezeu."
24. Vedeti, dar, ca omul este socotit neprihanit prin fapte, si nu numai prin credinta.
25. Tot asa, curva Rahav: n-a fost socotita si ea neprihanita prin fapte, cand a gazduit pe soli si i-a scos afara pe alta cale?
26. Dupa cum trupul fara duh este mort, tot asa si credinta fara fapte este moarta.