1 Corinteni capitolul 9

1. Nu sunt eu slobod? Nu sunt eu apostol? N-am vazut eu pe Isus, Domnul nostru? Nu sunteti voi lucrul meu in Domnul?
2. Daca nu sunt apostol pentru altii, sunt macar pentru voi; caci voi sunteti pecetea apostoliei mele in Domnul.
3. Iata raspunsul meu de aparare impotriva celor ce ma cerceteaza.
4. N-avem dreptul sa mancam si sa bem?
5. N-avem dreptul sa ducem cu noi o sora, care sa fie nevasta noastra, cum fac ceilalti apostoli si fratii Domnului si Chifa?
6. Ori numai eu si Barnaba n-avem dreptul sa nu lucram?
7. Cine merge la razboi pe cheltuiala sa? Cine sadeste o vie, si nu mananca din rodul ei? Cine paste o turma, si nu mananca din laptele turmei?
8. Lucrurile acestea le spun dupa felul oamenilor? Nu le spune si Legea?
9. In adevar, in Legea lui Moise este scris: "Sa nu legi gura boului care treiera graul!" Pe boi ii are in vedere Dumnezeu aici?
10. Sau vorbeste El inadins pentru noi? Da, pentru noi a fost scris astfel; caci cine ara trebuie sa are cu nadejde, si cine treiera graul trebuie sa-l treiere cu nadejdea ca va avea parte de el.
11. Daca am semanat printre voi bunurile duhovnicesti, mare lucru este daca vom secera bunurile voastre vremelnice?
12. Daca se bucura altii de acest drept asupra voastra, nu ni se cade cu mult mai mult noua? Dar noi nu ne-am folosit de dreptul acesta; ci rabdam totul, ca sa nu punem vreo piedica Evangheliei lui Hristos.
13. Nu stiti ca cei ce indeplinesc slujbele sfinte sunt hraniti din lucrurile de la Templu si ca cei ce slujesc altarului au parte de la altar?
14. Tot asa, Domnul a randuit ca cei ce propovaduiesc Evanghelia sa traiasca din Evanghelie.
15. Dar eu nu m-am folosit de niciunul din aceste drepturi. Si nu va scriu aceste lucruri ca sa cer sa se faca asa cu mine; caci as vrea mai bine sa mor decat sa-mi ia cineva pricina mea de lauda.
16. Daca vestesc Evanghelia, nu este pentru mine o pricina de lauda, caci trebuie s-o vestesc; si vai de mine, daca nu vestesc Evanghelia!
17. Daca fac lucrul acesta de bunavoie, am o rasplata. Chiar daca-l fac de sila, este o ispravnicie care mi-a fost incredintata.
18. Care este atunci rasplata mea? Este sa vestesc fara plata Evanghelia pe care o vestesc, si sa nu ma folosesc de dreptul meu in Evanghelie.
19. Caci, macar ca sunt slobod fata de toti, m-am facut robul tuturor, ca sa castig pe cei mai multi.
20. Cu iudeii m-am facut ca un iudeu, ca sa castig pe iudei; cu cei ce sunt sub Lege m-am facut ca si cand as fi fost sub Lege (macar ca nu sunt sub Lege), ca sa castig pe cei ce sunt sub Lege;
21. cu cei ce sunt fara Lege m-am facut ca si cum as fi fost fara Lege (macar ca nu sunt fara o Lege a lui Dumnezeu, ci sunt sub Legea lui Hristos), ca sa castig pe cei fara lege.
22. Am fost slab cu cei slabi, ca sa castig pe cei slabi. M-am facut tuturor totul, ca, oricum, sa mantuiesc pe unii din ei.
23. Fac totul pentru Evanghelie, ca sa am si eu parte de ea.
24. Nu stiti ca cei ce alearga in locul de alergare, toti alearga, dar numai unul capata premiul? Alergati, dar, in asa fel, ca sa capatati premiul!
25. Toti cei ce se lupta la jocurile de obste se supun la tot felul de infranari. Si ei fac lucrul acesta ca sa capete o cununa care se poate vesteji: noi sa facem lucrul acesta pentru o cununa care nu se poate vesteji.
26. Eu deci alerg, dar nu ca si cum n-as sti incotro alerg. Ma lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveste in vant.
27. Ci ma port aspru cu trupul meu si-l tin in stapanire, ca nu cumva, dupa ce am propovaduit altora, eu insumi sa fiu lepadat.