Romani capitolul 9

1. Spun adevarul in Hristos, nu mint; cugetul meu, luminat de Duhul Sfant, imi este martor,
2. ca simt o mare intristare si am o durere necurmata in inima.
3. Caci aproape sa doresc sa fiu eu insumi anatema, despartit de Hristos, pentru fratii mei, rudele mele trupesti.
4. Ei sunt israeliti, au infierea, slava, legamintele, darea Legii, slujba dumnezeiasca, fagaduintele,
5. patriarhii, si din ei a iesit, dupa trup, Hristosul, care este mai presus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvantat in veci. Amin!
6. Dar aceasta nu inseamna ca a ramas fara putere Cuvantul lui Dumnezeu. Caci nu toti cei ce se coboara din Israel sunt Israel;
7. si, macar ca sunt samanta lui Avraam, nu toti sunt copiii lui Avraam; ci este scris: "In Isaac vei avea o samanta care-ti va purta numele."
8. Aceasta inseamna ca nu copiii trupesti sunt copii ai lui Dumnezeu; ci copiii fagaduintei sunt socotiti ca samanta.
9. Caci cuvantul acesta este o fagaduinta: "Pe vremea aceasta Ma voi intoarce, si Sara va avea un fiu."
10. Ba mai mult, tot asa a fost cu Rebeca. Ea a zamislit doi gemeni numai de la parintele nostru Isaac.
11. Caci, macar ca cei doi gemeni nu se nascusera inca si nu facusera nici bine, nici rau - ca sa ramana in picioare hotararea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se facea o alegere, nu prin fapte, ci prin Cel ce cheama -
12. s-a zis Rebecai: "Cel mai mare va fi rob celui mai mic",
13. dupa cum este scris: "Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urat."
14. Deci ce vom zice? Nu cumva este nedreptate in Dumnezeu? Nicidecum!
15. Caci El a zis lui Moise: "Voi avea mila de oricine-Mi va placea sa am mila; si Ma voi indura de oricine-Mi va placea sa Ma indur."
16. Asadar, nu atarna nici de cine vrea, nici de cine alearga, ci de Dumnezeu care are mila.
17. Fiindca Scriptura zice lui faraon: "Te-am ridicat inadins, ca sa-Mi arat in tine puterea Mea si pentru ca Numele Meu sa fie vestit in tot pamantul."
18. Astfel, El are mila de cine vrea, si impietreste pe cine vrea.
19. Dar imi vei zice: "Atunci de ce mai baga vina? Caci cine poate sta impotriva voii Lui?"
20. Dar, mai degraba, cine esti tu, omule, ca sa raspunzi impotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l-a facut: "Pentru ce m-ai facut asa"?
21. Nu este olarul stapan pe lutul lui, ca din aceeasi framantatura de lut sa faca un vas pentru o intrebuintare de cinste, si un alt vas pentru o intrebuintare de ocara?
22. Si ce putem spune, daca Dumnezeu, fiindca voia sa-Si arate mania si sa-Si descopere puterea, a suferit cu multa rabdare niste vase ale maniei, facute pentru piere;
23. si sa-Si arate bogatia slavei Lui fata de niste vase ale indurarii pe care le-a pregatit mai dinainte pentru slava (despre noi vorbesc)?
24. Astfel, El ne-a chemat nu numai dintre iudei, ci si dintre Neamuri,
25. dupa cum zice in Osea: "Voi numi "popor al Meu" pe cel ce nu era poporul Meu si "preaiubita" pe cea care nu era preaiubita.
26. Si acolo unde li se zicea: "Voi nu sunteti poporul Meu", vor fi numiti fii ai Dumnezeului celui Viu."
27. Isaia, de alta parte, striga cu privire la Israel: "Chiar daca numarul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul marii, numai ramasita va fi mantuita.
28. Caci Domnul va implini pe deplin si repede pe pamant Cuvantul Lui."
29. Si, cum zisese Isaia mai inainte: "Daca nu ne-ar fi lasat Domnul Savaot o samanta, am fi ajuns ca Sodoma si ne-am fi asemanat cu Gomora."
30. Deci ce vom zice? Neamurile, care nu umblau dupa neprihanire, au capatat neprihanirea, si anume, neprihanirea care se capata prin credinta;
31. pe cand Israel, care umbla dupa o Lege care sa dea neprihanirea, n-a ajuns la Legea aceasta.
32. Pentru ce? Pentru ca Israel n-a cautat-o prin credinta, ci prin fapte. Ei s-au lovit de Piatra de poticnire,
33. dupa cum este scris: "Iata ca pun in Sion o Piatra de poticnire si o Stanca de cadere: si cine crede in El nu va fi dat de rusine."