2 Corinteni capitolul 2

1. Am hotarat, dar, in mine, sa nu ma intorc la voi cu intristare.
2. Caci, daca va intristez, de la cine sa ma astept la bucurie, daca nu de la cel intristat de mine?
3. Si v-am scris cum v-am scris, ca, la venirea mea, sa n-am intristare din partea celor ce trebuiau sa-mi faca bucurie; si sunt incredintat, cu privire la voi toti, ca bucuria mea este bucuria voastra a tuturor.
4. V-am scris cu multa mahnire si strangere de inima, cu ochii scaldati in lacrimi, nu ca sa va intristati, ci ca sa vedeti dragostea nespus de mare pe care o am fata de voi.
5. Daca a fost cineva o pricina de intristare, nu m-a intristat numai pe mine, ci pe voi toti; cel putin in parte, ca sa nu spun prea mult.
6. Este destul pentru omul acesta pedeapsa care i-a fost data de cei mai multi;
7. asa ca, acum, este mai bine sa-l iertati si sa-l mangaiati, ca sa nu fie doborat de prea multa mahnire.
8. De aceea, va rog sa va aratati iarasi dragostea fata de el;
9. caci v-am scris si cu gandul ca sa va pun la incercare si sa vad daca sunteti ascultatori in totul.
10. Dar pe cine iertati voi, il iert si eu. In adevar, ce am iertat eu - daca am iertat ceva - am iertat pentru voi, in fata lui Hristos,
11. ca sa nu lasam pe Satana sa aiba un castig de la noi; caci nu suntem in nestiinta despre planurile lui.
12. Cand am ajuns la Troa pentru Evanghelia lui Hristos, macar ca mi se deschisese acolo o usa in Domnul,
13. n-am avut liniste in duhul meu, fiindca n-am gasit pe fratele meu Tit; de aceea, mi-am luat ziua buna de la frati si am plecat in Macedonia.
14. Multumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poarta totdeauna cu carul Lui de biruinta in Hristos si care raspandeste prin noi, in orice loc, mireasma cunostintei Lui.
15. In adevar, noi suntem, inaintea lui Dumnezeu, o mireasma a lui Hristos printre cei ce sunt pe calea mantuirii si printre cei ce sunt pe calea pierzarii:
16. pentru acestia, o mireasma de la moarte spre moarte; pentru aceia, o mireasma de la viata spre viata. Si cine este de ajuns pentru aceste lucruri?
17. Caci noi nu stricam Cuvantul lui Dumnezeu, cum fac cei mai multi; ci vorbim cu inima curata, din partea lui Dumnezeu, inaintea lui Dumnezeu, in Hristos.